Temele abordate în cadrul reuniunii au fost structurate astfel: ”Instrumente interactive de lucru – harta conceptuală/harta mentală”, abordată sub forma unui atelier de lucru coordonat de prof. dr. Nicoleta Stănică, ”Abordarea integrată prin activități de învățare organizate în afara spațiului școlar (fermă de animale, livadă, grădină de legume, pădure etc.)” – prezentare a unității de învățământ gazdă a evenimentului – Școala Gim. Nr. 1 Afumați, a unor exemple de bune practici, pentru clasele pregătitoare, I și a II-a, ”Abordarea integrată prin activități de învățare organizate în afara spațiului școlar (muzeu, bibliotecă, grădina botanică, excursie etc.)”, pentru clasele a III-a și a IV-a și ”3 motive să-ți recomand o carte/poveste”, pentru cadrele didactice și elevii din învățământul primar.
Alături de profesorii care predau în învățământul primar din județ, în sală s-au aflat primarul comunei Afumați, Gabriel Dumănică, o prezență constantă la activitățile extrașcolare derulate în localitate și susținător al tuturor demersurilor care au ca scop îmbunătățirea procesului educațional și a bagajului de cunoștințe al elevilor afumățeni, Izabela Pena, directorul Școlii Gim. Nr. 1 din comună, studenți din anii II și III din cadrul Universității București, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, lector univ. dr, Beatrice Almășan, director Dezvoltare Instituțională, Direcția ID-IFR din Universitatea București, care a prezentat oferta educațională pentru ID și frecvență redusă a Departamentului Credis, dar și proiectul în desfășurare – Compusel – “Gândirea computațională în îmbunătățirea abilităților socio-emoționale de învățare ale elevilor din ciclul primar”.
Activitățile din cadrul cercului pedagogic au debutat cu un moment artistic susținut de elevii Moț Darius, care a cântat la flaut și pian și de Gheorghe Parascheva, voce. A urmat jocul ”Ice breaking”, iar cei prezenți au ”spart gheața” pe rând, în fața mulțimii, prezentându-se pe nume. Însă, prezentarea a trebuit însoțită de un gest, cu același gest fiind ”obligați” să răspundă și cei din sală, demersul având ca scop concentrarea atenției asupra unor detalii. Și, prima temă a cercului, pentru care s-a lucrat în echipe, iar profesorii au realizat hărți conceptuale, cheia de la care s-a pornit fiind ”activități de tip outdoor”. ”La activitatea metodică de cerc pedagogic organizată la Școala Gim. Nr. 1 Afumați, cu o tematică variată, am încercat să cuprindem cât mai multe elemente de folos cadrelor didactice. În centrul atenției, așa cum s-a văzut, am avut activitățile de tip ”outdoor”. Ne-am gândit să invităm și studenții, viitori profesori pentru învățământ primar, tocmai în această idee, pentru a se familiariza cu ceea ce înseamnă activitatea didactică. Am avut o activitate de tip atelier, practic-aplicativă, în care am încercat să facem lucrurile în așa manieră încât profesorii să le poată duce rapid în sala de clasă și să le poata oferi copiilor imediat. Hărțile conceptuale și mentale sunt două concepte cu o diferență majoră între ele – harta conceptuală este un rezultat pe baza unui text informativ, concept/conținut – pe care copilul îl parcurge și își organizează informațiile „într-o hartă”, astfel încât să-i fie mai ușor. Iar ”harta mentală” are notă mare de subiectivitate. Este personală, pe o anumită temă. Nu există un suport, este doar experiența personală despre acel lucru. De exemplu, în harta mentală cu tema prietenia, pot să spun dacă mă simt bine într-o relație, ce înseamnă prietenia, care sunt prietenii mei, etc. Totul trece prin sita personală, în timp ce harta conceptuală este realizată pe baza unui suport. Se pornește un desen sub forma de ciorchine – o bulă (boabă) care-ți indică tema și de la ea se răspândesc ramificații mari, apoi mai mici, cu ce este important legat de tema dată.Copiii învață, exersând astfel de hărți, sa sintetizeze conținuturi mai mari și să le adune în cuvinte cheie. Avem desene reprezentative – simboluri pentru tema respectivă. Pentru harta mentală avem cuvinte simple, enunțuri scurte, cuvinte scrise clar, ”arterele” și ”ramificații” de aceeași lungime, ușor de cuprins cu privirea, desene clare. Oamenii funcționează diferit, însă cei mai mulți dintre noi suntem vizuali și sigur că un desen este mult mai edificator decât poate o jumătate de pagină de text. De la ce vârstă putem face hărți mentale sau hărți conceptuale? De la vâstre cât mai mici, din momentul în care copilul poate să deseneze. (…) Putem face hărți pornind de la un text literar studiat la clasă, cu tot felul de sarcini – axa evenimentelor, repovestirea textului, rețeaua personajele cu ale lor caracteristici din text. Sau o tematică precum scrierea unui cuvânt dintr-o silabă, din 2 sau 3 silabe, dar din textul analizat/suport.
De ce este important sau ce beneficii aduce acest mod de lucru pe care-l putem introduce la clasă? Avem o mulțime de avantaje – memoria pe termen lung. Pentru că tu, de fapt, sintetizezi o cantitate mare de informații într-un cuvânt. Elevul va învăța să studieze și să învețe singur. Își va dezvolte abilitatea de a concentra o cantitate mare de conținut în niște scheme, care să aibă legătură între ele. Pentru vizuali este excepțional. Învățarea va deveni mai ușoară, eficientă, mai plăcută. Cu singura observație că este un antrenament! Un mod de lucru! Trebuie să fie o rutină de gândire, pentru diferite contexte. Și, foarte important, întotdeauna când se formulează o sarcină pentru copii, ei trebuie dirijați în gândire gândire! Spuneți-le unde să se ducă ca să găsească rezolvarea. Dați-le elemente, amintiți-le arhiva în care trebuie să caute! Sugerați-le și nu aveți pretenția să găsească fără indicații. Creați-le calea!”, a detaliat Nicoleta Stănică.
Bune practici afumățene
Profesorii școlii gazdă a evenimentului, Stancu Natalia (clasa pregătitoare), Datcu Alexandra (clasa I), Diaconu Valentin (clasa a II-a), Marcu Teodora (clasa a III-a) și Gheorghe Janina (clasa a IV-a) au prezentat colegilor și invitaților o serie de activități extrașcolare organizate cu elevii lor, care au avut în centrul lor cuvântul cheie – ”outdoor”. Am urmărit o vizită a elevilor de la pregătitoare, într-o livadă de meri din Voinești. Copiii au mers la cules de fructe, scopul activității fiind acela de dezvoltare a abilităților de învățare în afara spațiului școlii, iar obiectivele stabilite au fost recunoașterea diferitelor soiuri de mere, ordonarea lor în șir crescător după mărime, enumerarea de utilități ale fructelor în alimentație, etc.
În Poiana Mărului au fost elevii de clasa a II-a, scopul activității fiind acela de identificare a particularităților plantelor care trăiesc în pădure. Ca obiective s-au urmărit explorarea directă a pădurii, observarea diferențelor dintre arbori, utilizarea de unități de măsură neconvenționale, colectarea de frunze și fructe pentru alte activității viitoare, implicarea în activități de protejare a padurii.
Iar la Măineasca, în ferma de animale au ajuns elevii de clasa I,cu scopul declarat de consolidare a cunoștințelor despre animalele de la fermă, iar obiective – identificarea acestora, enumerarea produselor pe care oamenii le obțin de la animale, observarea alcăturirii corpului animalelor, conștientizarea importanței consumului de alimente naturale, cunoașterea de activități practice necesare pentru obținerea unor produse folosind alimente de la fermă.
La clasele a III-a și a IV-a, pentru a duce activitățile de învățare în afara sălii de clasă, s-a ales Muzeul Satului ”Dimitrie Gusti”, pentru observarea gospodariilor autentice. Copiii aveau informații importante dinainte, fiind un pic mai mari, ce este un muzeu, ce pot observa într-un muzeu, cum s-au format și cum au evoluat comunitățile, localizarea pe hartă a regiunilor geografice, căutarea pe internet a altor surse de informații, etc. Scopul activității a fost acela de consolidare a cunoștințelor despre viața și tradițiile țăranilor din perioada cuprinsă între sec. XVII – începutul sec. XX. La clasă s-au țesut covorașe, s-au realizat căsuțe din materiale naturale și, foarte interesant, s-a realizat un reportaj video în care protagoniști au fost bunicii din localitate, cu povești din copilăriile lor. Maria, o elevă de 10 ani, de la Școla Gim. Nr. 1 din Afumați i-a intervievat pe bătrânii comunei și a aflat lucruri deosebite de la aceștia.
”Ca o concluzie: ca profesor trebuie să știu foarte bine ce-mi propun în această activitate outdoor, să am un plan foarte bine structurat, să coordonez atent activitatea în spațiul respectiv. Și, foarte important, activitatea nu se termină în afară școlii. Ea continuă la clasă, în comunitate”, a completat Nicoleta Stănică.
Gabriel Dumănică, primarul comunei Afumați și-a exprimat bucuria că s-a ales ca cercul pedagogic să aibă loc în localitate sa, precizând că un astfel de eveniment onorează și responsabilizează. ”Este benefic pentru toate cadrele noastre didactice. Temele sunt importante și interesante, vizează zona practică a educației/învățării – atât de necesară acum. Noi, autoritatea locală, suntem în permanentă colaborare cu școlile din Afumați, cu Inspectoratul Școlar Județean, cu părinții și bisericile care ne sprijină, de asemenea, în toate activitățile. Școala Gim. Nr. 1 Afumați este una dintre cele mai moderne și dotate școli din regiune și ține pasul cu școlile de top”, a spus edilul.
Iar directorul unității de învățământ a completat mulțumind pentru întâlnire – ”o ocazie rară să fim aici toți colegii din învățământul primar din Ilfov. Orice activ a dnei inspector Stănică reprezintă o acumulare de noi cunoștințe, iar toată lumea pleacă mai bogată în experiențe. Tocmai de aceea am avut și invitați de la învățământul preșcolar, în ideea de a vedea ce se petrece la nivelul următor. Este o încântare să fim aici. Ne onorează că am fost aleși, ne ridică ștacheta, ne arată ce avem bun în școală”, a spus aceasta.
