BNR: Rata inflației va crește în ianuarie, dar își va relua descreșterea ulterior

„Creșterea va fi antrenată de majorarea și introducerea în luna ianuarie a unor taxe și impozite indirecte în scopul continuării consolidării bugetare, în timp ce scăderea ulterioară a ratei inflaţiei va avea, pe mai departe, ca resorturi majore factori pe partea ofertei – prioritar efecte de bază dezinflaţioniste și corecţii descendente ale cotaţiilor materiilor prime agroalimentare și ale cotaţiei ţiţeiului -, precum și dinamica în descreștere a preţurilor importurilor”, se spune în comunicatul BNR privind decizia de politică monetară.
Conform sursei citate, incertitudini și riscuri la adresa perspectivei inflaţiei decurg totuși din pachetul integral de măsuri fiscal-bugetare implementat recent în vederea susţinerii procesului de consolidare bugetară, precum și din măsura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază ce urmează să expire în luna februarie 2024. Incertitudini și riscuri semnificative sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale și de venituri, având în vedere execuţia bugetară din 2023 și coordonatele programului bugetar aprobat pentru 2024, precum și implicaţiile noii legislaţii privind pensiile și dinamica salariilor în sectorul public, ce ar putea reclama suplimentarea în perspectivă a pachetului de măsuri fiscal-bugetare corective, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv și al condiţionalităţilor atașate altor acorduri încheiate cu CE.
De asemenea, incertitudini și riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să genereze războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluţiile economice sub așteptări din Europa, îndeosebi din Germania. Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului
Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte și jaloane stricte. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice și ale înăspririi condiţiilor economice și financiare pe plan internaţional.
Potrivit BNR, relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.