Cu prilejul Zilei Internaționale a Nonviolenței în Școală, peste 250 de elevi ilfoveni au fost instruiți de polițiști cu privire la consecințele fizice, psihologice și juridice asociate faptelor de violență școlară. Atât polițiștii ilfoveni, cât și reprezentanții instituțiilor partenere au organizat, în Aula Facultății de Fizică de la Măgurele, o discuție cu elevii și cadrele didactice, pe tema bullying-ului, a oricărei formă de violență fizică sau verbală, informându-i pe aceștia cu privire la consecințele faptelor încadrate în sfera violenței școlare. Polițiștii Biroului Siguranța Școlară și ai Compartimentul de Analiză și Prevenire a Criminalității au organizat activitatea educativă, atât pentru elevi din clasele VI-VIII precum și pentru 27 de cadre didactice, din cadrul mai multor instituții de învățământ din județul Ilfov, respectiv Liceul Teoretic “Horia Hulubei”- Măgurele, Liceul Tehnologic “Vintilă Brătianu”- Dragomirești-Vale, Școala Gimnazială Nr. 1 – Bragadiru, Școala Gimnazială Nr. 1 – Cornetu și Școala Gimnazială “Ioan Bădescu”- Popești-Leordeni.
Copiii, învățați să înțeleagă ce înseamnă violența
În fapt, a fost lansată campania organizată de Poliția Română împreună cu Ministerul Educației intitulată „Tu știi ce consecințe pot avea faptele tale! Fii informat, alege inspirat”, având ca scop informarea și prevenirea consecințelor asociate faptelor de violență școlară în unitățile de învățământ preuniversitar. La activitate au participat si reprezentanți din cadrul Inspectoratului Școlar Județean Ilfov, ai Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Ilfov și ai Organizației “Salvați Copiii”.
S-au dezbătut cu acest prilej aspecte privind tipurile de violență, răspunderea contravențională și penală a minorilor, și, totodată, le-au fost oferite sfaturi și recomandări cu privire la modul de reacție atunci când aceștia sunt fie martori, fie victime ale violenței în mediul școlar. Specialiștii au precizat că scopul campaniei este creșterea gradului de siguranță a elevilor și creșterea gradului de conștientizare cu privire la riscurilor asociate fenomenului de violență școlară, manifestate în rândul elevilor din unitățile de învățământ preuniversitar și, se realizează prin informarea beneficiarilor în vederea înțelegerii unor noțiuni din domeniul juridic, cât și prin informarea cadrelor didactice și a părinților asupra comportamentelor de risc și situațiilor vulnerabile la care aceștia sunt expuși.
Directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) Ilfov, prof. Constanța Monica Geambașu, a atras atenția în privința faptului că violența în școli reprezintă o problemă serioasă și, de aceea, este esențial ca toți elevii să se simtă în siguranță în mediul școlar. Soluționarea acestei provocări necesită discuții deschise despre violență și dobândirea abilităților de gestionare a conflictelor și dezvoltarea empatiei față de ceilalți. ”Prin intermediul educației și implicării active, avem posibilitatea de a transforma școlile în medii pozitive, unde prioritare sunt respectul și siguranța. Managementul comportamentelor agresive implică adesea consiliere psihologică, terapie comportamentală sau alte intervenții pentru a aborda cauzele subiacente și a învăța alternative mai sănătoase de gestionare a emoțiilor. Violența în mediul școlar nu se limitează doar la impactul fizic. Ea pătrunde adânc în sfera psihologică și emoțională a elevilor, lăsând urme adesea dificil de vindecat”, a spus specialistul. Prof. Constanța Monica Geambașu i-a sfătuit pe elevi ca în cazul în care se confruntă cu situații de violență sau hărțuire, să arate curaj și să discute despre aceste probleme cu un adult de încredere. ”Când ne confruntăm cu un caz de agresiune sau asistăm la un astfel de incident, este important să reacționăm într-un mod responsabil și să luăm în considerare propria siguranță”, potrivit directorului CJRAE Ilfov.
”Prevenirea și combaterea violenței presupune eforturi susținute și o schimbare la nivelul mentalităților. O abordare eficientă constă în promovarea unei culturi a respectului și a comunicării pozitive. Principala noastră armă împotriva violenței este educația”, a semnalat și prof. consilier școlar Adina Axente. Aceasta a adăugat că: ”prin promovarea valorilor precum respectul reciproc, empatia și toleranța, putem construi o bază solidă pentru prevenirea conflictelor”. ”Este esențial să educăm tinerii să rezolve neînțelegerile prin dialog și să înțeleagă consecințele acțiunilor violente. Încurajez fiecare elev să fie parte activă în inițiativele care promovează respectul, empatia și solidaritatea între colegi. Fie că este vorba de implicarea în proiecte sociale, de sprijinul acordat colegilor sau de cultivarea unui spirit de înțelegere reciprocă”, a concluzionat specialistul.
Concurs care să stimuleze crearea unor mesaje non-violență
Polițiștii au lansat, cu acest prilej, și un concurs național de creație cu tema ”Siguranța școlară”, care se adresează elevilor din clasele a VI-a, a VII-a, respectiv a VIII-a, care se va derula cu participarea elevilor din cadrul unităților de învățământ menționate, având în vedere realizarea unor logo-uri și a unor mesaje non-violență în rândul elevilor claselor VI-VIII din respectivele unități de învățământ. Concursul se desfășoară până pe 25.03.2024, pe etape (locală, județeană și națională), atât individual, cât și pe echipe/clasă. Astfel, în etapa locală, fiecare școală va vota câte 3 lucrări, pe care le va înainta polițiștilor de la Siguranță Școlară, în vederea înscrierii acestora la etapa județeană. Apoi, polițiștii și reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean Ilfov vor analiza și desemna tot 3 lucrări, acestea urmând să fie înscrise la etapa națională. Campania se derulează în perioada 30 ianuarie – 21 iunie 2024, iar Concursul național de creație cu tema „Siguranța școlară”, cum precizam mai sus, până pe 25 martie 2024.
O zi importantă la nivel internațional
Ziua Internaţională pentru Nonviolenţă în Școli (International School Day of Non Violence and Peace) este marcată, anual, la data de 30 ianuarie, în şcolile din întreaga lume, la comemorarea morţii lui Mahatma Gandhi, simbolul nonviolenţei în lume.
Ziua pledează pentru o educaţie permanentă în armonie, toleranţă, solidaritate, respect pentru drepturile omului, nonviolenţă şi pace. O educaţie inspirată de o cultură a non-violenţei şi a păcii le permite şcolarilor să dobândească cunoştinţe, atitudini şi abilităţi care le întăresc dezvoltarea ca cetăţeni globali critici, dedicaţi drepturilor lor şi ale altora. Ziua internaţională pentru nonviolenţă în şcoli (sau DENIP, acronim din catalană: Dia Escolar de la No-violencia i la Pau) este o sărbătoare fondată în 1964, la Mallorca, de poetul spaniol Llorenc Vidal Vidal, fiind influenţat de Lanza del Vasto, un discipol direct al lui Gandhi.
Ziua Internaţională pentru Nonviolenţă în Școli este o iniţiativă non-guvernamentală, internaţională şi de pionierat, la care sunt invitate să participe centre educaţionale de toate standardele şi din toate ţările.
E absolut necesar să spunem NU violenței în școli
Cu prilejul Zilei Internaționale pentru Nonviolență în Școli, ministrul Educaţiei, Ligia Deca, arăta că momentul este un prilej de reflectare și, mai ales, de implicare activă în promovarea valorilor, precum toleranța și respectul reciproc. “Este nevoie să identificăm cauzele manifestărilor violente și să privim educația nu doar ca pe o formă de transmitere a cunoștințelor academice, ci și ca pe un instrument-cheie pentru reglarea comportamentelor. De aceea, din rolul de ministru al Educației, am transformat combaterea violenței într-un obiectiv fundamental și am implementat măsuri care să aducă în atenția noastră, a tuturor, necesitatea de a spune nu violenței!”, a declarat ministrul Ligia Dega.
Statisticile UNICEF arată că mai mult de 1 din 3 elevi cu vârste cuprinse între 13 şi 15 de ani se confruntă cu bullying-ul, aproximativ 1 din 3 elevi cu vârste cuprinse între 13 şi 15 de ani sunt implicați în lupte fizice, aproximativ 500 de atacuri asupra școlilor au fost înregistrate sau verificate în Republica Democratică Congo, Sudanul de Sud, Siria şi Yemen în 2017, în timp ce aproape 720 de milioane de copii de vârstă şcolară trăiesc în ţări în care pedeapsa corporală la şcoală nu este interzisă în totalitate.
Între 2005 şi 2020, Naţiunile Unite au verificat peste 13.900 de incidente de atacuri, inclusiv atacuri directe sau atacuri în care nu a existat o distincţie între obiectivele civile şi cele militare, asupra unităţilor educaţionale şi medicale şi asupra persoanelor protejate, inclusiv a elevilor şi a copiilor internaţi în spital şi a personalului şcolar şi sanitar.
Există reglementări care interzic violența în unitățile de învățământ
În România, bullying-ul a fost reglementat în 2019, prin Legea 221/2019 pentru modificarea şi completarea Legii Educaţiei Naţionale 1/2011. „În unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale sunt interzise comportamentele care constau în violenţa psihologică – bullying”, se arată în legea menţionată. Violenţa psihologică sau bullying-ul este definit ca fiind „acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, care implică un dezechilibru de putere, ce au drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială, care pot fi legate de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acţiune sau serie de acţiuni, comportamente ce se desfăşoară în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale”, se arată în textul legii.
În iunie 2020, Ministerul Educaţiei şi specialiştii cooptaţi în grupul de lucru de profil au elaborat normele metodologice pentru aplicarea Legii 221/2019 prin care este prevenit şi combătut bullying-ul în spaţiile destinate învăţământului.
Ce reguli trebuie aplicate în școli?
Normele de aplicare a Legii bullying-ului spun că, în fiecare unitate de învăţământ, va fi înfiinţat un grup de acţiune anti-bullying din care vor face parte maximum 10 membri. Între aceştia se vor regăsi directorul unităţii de învăţământ, profesorul consilier şcolar, trei cadre didactice formate în problematica violenţei, inclusiv a violenţei psihologice-bullying, doi sau mai mulţi reprezentanţi ai elevilor, un reprezentant al părinţilor, reprezentanţi ai autorităţii locale. Rolul acestui grup este prevenirea, identificarea şi soluţionarea faptelor de bullying comise între elevi, prin acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice. Fiecare unitate de învăţământ are obligaţia de a introduce în Regulamentul de Ordine Interioară (ROI) obiectivul „şcoală cu toleranţă zero la violenţă”.
În plus, pentru a veni în sprijinul cadrelor didactice, Ministerul Educaţiei ar urma să realizeze Ghiduri de bune practici pe cicluri de învăţământ, privind modul de interacţiune şi de intervenţie în situaţiile de violenţă psihologică-bullying.
