Cunoscut pentru penajul verde şi pentru capacitatea de a repeta unele cuvinte, papagalul Micul Alexandru a fost observat în libertate, începând cu anul 2009, în mai multe judeţe din România, în special în zona parcurilor.
Numărul acestor păsări a fluctuat în Bucureşti între 2010 şi 2023, ajungând la un maximum de 19 indivizi în 2013, indică, potrivit Agerpres, un articol ştiinţific publicat de biologul Dani Drăgan, membru al Societăţii Ornitologice Române, în Acta Zoologica Bulgarica, jurnal de circulaţie internaţională. Specia este nativă în centrul Africii şi sudul Asiei, iar prezenţa sa în România, în libertate, este un rezultat al eliberărilor accidentale sau intenţionate. Reproducerea a fost confirmată în Parcul Tineretului, iar în prezent nu se ştie câte păsări provin din captivitate şi câte sunt rezultatul reproducerii în acest areal.
În România există aproximativ zece exemplare în momentul de faţă observate în Parcul Tineretului şi în Parcul Sticlăriei din Bucureşti, precum şi în Iaşi. De-a lungul timpului au fost făcute 318 observaţii în România, dar acestea se referă la aceiaşi indivizi, semnalaţi în multiple ocazii. Cele mai multe observaţii au fost făcute în parcurile bucureştene şi în proximitatea acestora, dar prezenţa unor exemplare a fost semnalată şi în alte judeţe, inclusiv Bihor, Braşov, Brăila, Călăraşi, Cluj, Dolj, Galaţi, Harghita, Iaşi, chiar și în Ilfov, Mureş, Prahova şi Timiş.
„În Bucureşti, momentan sunt patru indivizi, iar în Iaşi sunt de asemenea trei-patru indivizi. Aceste păsări sunt constante, deci putem vorbi despre o populaţie constantă. În celelalte zone din România, în mare parte au fost, tot aşa, păsări scăpate, dar care nu au rămas în zona respectivă, (…) pe parcurs au dispărut“, a explicat Dani Drăgan, pentru Agerpres.
„Condiţiile ecologice de la noi sunt complet diferite de condiţiile ecologice din arealul lor natural. Specia apare în mod natural în zona Subsahariană şi în India, dar s-a aclimatizat foarte bine. Condiţiile din România sunt asemănătoare celor din multe alte oraşe din Europa, unde specia o duce foarte bine. Rezistă şi pe timp de iarnă fără probleme, chiar şi la temperaturi de minus 10 grade. Într-un studiu a fost semnalată prezenţa unui individ la temperaturi de minus 20 de grade, timp de două săptămâni. De rezistat, rezistă; nu înseamnă neapărat că sunt cele mai bune condiţii, dar în Bucureşti a şi reuşit să se reproducă, în 2016 – 2017“, a precizat Dani Drăgan.
Prezenţa papagalului în libertate poate afecta biodiversitatea locală. Specia cuibăreşte în scorburi, iar în felul acesta se află în competiţie directă cu alte păsări care au comportament similar, precum piţigoii, ţiclenii sau chiar ciuşii. În plus, papagalul este „foarte agresiv“ cu toate păsările din jur şi este şi foarte teritorial. De asemenea, în cazul în care populaţia de papagali ar creşte foarte mult, există riscul să producă deranj, inclusiv prin roaderea unor cabluri electrice sau de internet.
