O nouă premieră marca Consiliul Județean Ilfov

Caravana ”România fără violenţă”, la prima dezbatere importantă

@ Abuzul și frica trăite chiar în interiorul propriilor familii/case reprezintă o realitate
dureroasă a societății noastre

Fenomenul nu mai poate fi ignorat și este nevoie de soluții concrete: de la sprijin psihologic, legislativ, material pentru victime la programe de prevenție și educație de la cele mai mici vârste. Pe 11 septembrie a avut loc, în Snagov, o primă întâlnire amplă în cadrul Caravanei ”România fără violență”, eveniment care a adus împreună circa 300 de persoane – decidenți din cadrul aparatului executiv și legislativ, reprezentanți ai instituțiilor locale și naționale, ai societății civile – supraviețuitoare ale violenței domestice, într-un dialog deschis despre soluții concrete de protecție și legislație.

Discuțiile, la care au participat președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, deputații Alina Gorghiu și George Șerban, senator și președinte al Comisiei de apărare, Nicoleta Pauliuc, prefectul județului Ilfov, Simona Neculae, primarul interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu, primari ai localităților ilfovene, reprezentanți ai DGASPC Ilfov, dar și ai altor instituții – precum AJOFM Ilfov sau AJPIS Ilfov, cadre didactice și directori ai unor unități de învățământ din județ, reprezentanți ai Inspectoratului Școlar Județean Ilfov, ai societății civile etc., au debutat cu mărturiile Danielei Lupu, victimă a violenței domestice, supraviețuitoare – din fericire, care odată scăpată din iad și-a promis că va ajuta și alte femei să se salveze.
În continuare, au fost aduse în discuție cifrele alarmante ale fenomenului violenței domestice, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, făcând referire la combaterea acestuia, prin implicarea fiecăruia dintre noi. ”În fața acestei rușini, aș putea să spun, de ordin social, care este violența domestică, în fața acestui semn grav care arată că nu avem rezolvate probleme elementare de educație și de empatie în societate, este important să conștientizăm cât mai mulți cetățeni, cât mai mulți oameni, cu sau fără răspunderi în această țară, care să se strângă într-un singur glas, într-o singură forță, pe tot cuprinsul țării, în toate comunitățile și foarte rapid. Dacă nu în luni de zile, măcar în ani de zile să punem capăt acestui fenomen. Pentru că indiferent cât de mult am interveni în combaterea lui, dacă nu reușim prevenția, el va reveni și reveni și reveni și va lăsa în urmă mereu și mereu alte victime”, a subliniat Predoiu. Acesta a adăugat că, ”în primele luni ale acestui an avem încă zeci de mii de cazuri de violență domestică, tradusă și în infracțiuni, respectiv în jur de 34.000 de cazuri am avut în 2024, avem 27.000 anul acesta. Este foarte mult încă, deși este un trend în scădere (…). Sunt nenumărate alte cazuri de violență domestică netraduse în infracțiuni. Sunt bruscări, jigniri, violențe verbale, unele care nici nu pot fi descoperite uneori și asta arată că avem foarte, foarte mult de lucru. Există o reacție, fără îndoială. Sunt emise până la această oră, în acest an, peste 7.000 de ordine de protecție provizorii. Din ele, cam 40% sunt transformate în ordine de protecție de către instanțele de judecată”, a mai spus ministrul.

Ilfov are resurse prin care să ajute victimele

”Îmi doresc ca această dezbatere să reprezinte începutul unor schimbări relevante în societate. (…) Știm cu toții tragedia din Ilfov, din cartierul Cosmopolis. Niciunde, în niciun colț de țară, așa ceva nu trebuie să se mai întâmple. Trebuie să ne unim și să facem tot ce este omenește posibil că femicidul să nu mai existe în România. În Ilfov, avem resurse să ajutăm. Avem Centrul Maternal Săftica. Avem și la Voluntari – Centrul de Primiri Urgență pentru Persoane fără Adăpost ”Acasă”. Oferim sprijin și consiliere psihologică, am făcut și vom continua să facem campanii de informare și sprijin”, a declarat președintele CJI.
”Violența domestică nu este o dramă privată. Este o rană socială, o tragedie care lasă cicatrici pe generații întregi. (…) Violența domestică nu este un secret de familie. Este o crimă. Nu este o ”problemă între soți”. Este o problemă de securitate umană, de sănătate publică și de responsabilitate instituțională. Și, mai presus de toate, atunci când o femeie cere ajutor și statul nu reușește să o protejeze, nu este un eșec individual, ci unul colectiv. De aceea, cred cu tărie că doar o abordare comună și coordonată între instituții poate face diferența. Avem nevoie de: legi clare și ferme, aplicate fără întârziere, de cooperare între Poliție, Parchet, instanțe și serviciile sociale, astfel încât ordinele de protecție să fie nu doar hârtii, ci scuturi reale pentru victime, avem nevoie de centre de adăpost și sprijin psihologic în fiecare județ, pentru
femeile care au nevoie de un loc sigur unde să respire și să înceapă viața din nou. Avem nevoie de educație pentru respect și egalitate, pentru că adevărata prevenție începe cu mentalitatea noastră, cu felul în care îi învățăm pe băieți ce înseamnă responsabilitatea și pe fete ce înseamnă să nu accepte niciodată abuzul ca normalitate. Chem astăzi pe toți să constituim o coaliție a solidarității: politicieni, instituții, comunități. Să nu lăsăm femeile singure. Să nu lăsăm copiii prizonieri în case unde iubirea e înlocuită de teamă!”, a completat senatorul Nicoleta Pauliuc. Iar Alina Gorghiu, deputat și președinte al noii comisii speciale a Parlamentului României privind prevenirea, combaterea și sancționarea violenței domestice – ”România fără violență domestică”, a amintit de numărul de telefon 0800.500.333. ”Este linia gratuită unde
victimele violenței domestice pot cere ajutor, 24/24. Nu trebuie să îl ai în telefon doar pentru tine – ci pentru prietenele tale, pentru o colegă, pentru o necunoscută de pe stradă”, a afirmat Alina Gorghiu.

O realitate dureroasă

Simona Neculae, prefectul județului Ilfov s-a referit la dezbatere spunând că este ”o inițiativă curajoasă și necesară, care aduce în prim-plan una dintre cele mai dureroase realități: abuzul și frica trăite chiar în interiorul propriilor case. Un eveniment puternic, cu mesaje clare: nu mai putem ignora un fenomen care lasă urme adânci în viața multor femei. S-a vorbit deschis despre realități greu de dus, dar și despre soluții concrete: sprijin psihologic pentru victime și programe de prevenție în școli. Îl felicit pe domnul președinte Hubert Thuma pentru inițiativă și pentru modul în care a reușit să aducă la aceeași masă administrația, specialiștii și societatea civilă”, a spus aceasta.
Discuțiile s-au derulat pe parcursul mai multor ore, concluzia fiind că este obligatorie implicarea serioasă a tuturor factorilor decidenți și a societății civile. O vizibilitate crescută a pârghiilor pe care le au la îndemână victimele, promovate prin intermediul presei naționale și locale sau prin rețele de socializare, reprezintă, de asemenea, un factor esențial de conștientizare și educare a populației pe această temă.

Pentru cetățenii din Ilfov s-au conturat, deja, două măsuri de mare ajutor – în cazul victimelor violenței domestice: terapie gratuită cu sprijinul celor de la Centrul Social de Psihoterapie (deoarece în cazul femeilor care au suferit abuzuri, procesul de vindecare este complex, iar specialiștii pot oferi în cadrul acestor terapii un spațiu sigur și confidențial, unde supraviețuitoarele pot primi sprijin emoțional, înțelepciune terapeutică și strategii pentru a-și reconstrui viața cu demnitate) și, în școli (la liceu), organizarea de cursuri având ca tematică combaterea acestui fenomen, cursuri care se vor derula în colaborare cu Centrul FILIA.

Măsuri de sprijin pentru victime

1. Conducerea AJOFM Ilfov a punctat prevederile recent adoptatei HG 711/2025, prin care se oferă sprijin activ victimelor violenței domestice înregistrate ca șomeri, prin măsuri precum: subvenții pentru angajatorii care încadrează pe durată nedeterminată persoane victime ale violenței domestice (2.250 lei/lunar); consiliere și orientare profesională personalizate, pentru a facilita accesul la un loc de muncă stabil; asigurarea confidențialității asupra informațiilor referitoare la statutul de victimă.
2. Victimele care depun o plângere penală pentru cazuri de violență domestică pot solicita compensare financiară sau un avans sub formă de voucher pentru acoperirea nevoilor urgente. Suma maximă a voucherului poate fi de 18.500 lei și poate fi acordat într-un termen de cel mult 72 de ore de la aprobarea cererii depuse. Informațiile cu privire la întreaga procedură de acordare a voucherelor se regăsesc și pe site-ul ANES, în link-ul: https://anes.gov.ro/metodologie-vouchere.
3. 3. Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalităţii este partener al Fundației Vodafone în dezvoltarea aplicației gratuite ”Bright Sky RO”, alături de Asociația Necuvinte și Code for Romania. Conținutul acesteia poate fi accesat din orice rețea de telefonie și este destinat, în principal, victimelor violenței domestice, dar și altor victime ale violenței de gen, cunoscuților lor care vor să îi ajute precum și specialiștilor în domeniu interesați de problematica diversă și evoluția formelor de manifestare a violenței de gen.