Studiul EY sondează cum au primit firmele românești noile reglementări fiscale, dacă sunt acestea pregătite și în ce măsură sunt capabile să le adopte eficient în structura și procedurile interne și ce așteptări au vizavi de schimbările viitoare.
Ce anume alimentează presupunerea companiilor și care sunt premisele de la care pornesc aprecierile majoritar pozitive privind apariţia unor noi taxe în 2023, a fost o întrebare cu răspuns multiplu, la care cei mai mulţi respondenţi (27%) au bifat varianta unor plăţi mai mari la impozite și taxe, pentru că activitatea companiei și numărul de angajaţi au crescut. Evoluţia inflaţiei a ocupat locul doi, cu 22% dintre răspunsuri, ca potenţial motiv de creștere a taxelor în acest an și abia pe locul trei (cu 20% dintre răspunsuri) a fost percepţia potrivit căreia, în acest an, taxele vor crește, fiind determinate tocmai de reforma fiscală în curs.
Convingerea reprezentanţilor companiilor că în acest an, dar și în 2024, creșterile de taxe și impozite sunt inevitabile, a venit de la mai mult de jumătate (53%) dintre respondenţi, în timp ce peste o treime (33%) nu s-au pronunţat. Restul de 14% au considerat că aceste creșteri de taxe sunt evitabile în următorii doi ani, mai semnalează studiul.
Pe primul loc, ca alternativă la creșterea de taxe și impozite sau pentru a contracara inevitabilele creșteri din acest an, peste o treime dintre respondenţi (35%) au considerat că ar trebui să fie acţiunile de combatere a evaziunii fiscale.
Gradul de conformare voluntară trebuie crescut
A doua măsură ca pondere în total răspunsuri se referă la creșterea gradului de conformare voluntară a contribuabililor, inclusiv prin îmbunătăţirea aspectului educaţional oferit contribuabililor de către autorităţile fiscale, cu 26% dintre răspunsuri. 23% dintre respondenţi consideră îmbunătăţirea metodelor și a gradului de colectare ca alternativă la potenţialele creșteri de taxe și impozite.
Respondenţii au fost invitaţi să aleagă cele mai importante aspecte/măsuri de avut în vedere de către autorităţi pentru creșterea eficienţei sistemului fiscal din România, având de optat pentru răspunsuri cu variante multiple. A rezultat următorul clasament al acestor considerente, în ordinea ponderii lor în totalul răspunsurilor: 28% – digitalizarea ANAF și îmbunătăţirea nivelului de pregătire a inspectorilor fiscali; 23% – existenţa unor programe menite să educe contribuabilii în privinţa obligaţiilor fiscale datorate; 23% – sporirea transparenţei autorităţilor fiscale și a criteriilor de selectare a contribuabililor pentru control; 21% – un timp mai mare pentru implementarea noilor prevederi legale (de ex: SAF-T)
Alte aspecte care ar putea duce la eficientizarea sistemului fiscal, în opinia companiilor care au participat la studiu, au fost, în ordine: înăsprirea legislaţiei, corelarea în timp real a informaţiilor altor instituţii pentru combaterea evaziunii fiscale, predictibilitatea și stabilitatea prevederilor fiscale, combaterea evaziunii fiscale, colaborarea și îndrumarea contribuabililor.
