Organizatorii au precizat că și-au propus ca prin acest eveniment să susțină dezvoltarea unui mediu educațional prielnic, să sprijine formarea unor atitudini incluzive, care să favorizeze dezvoltarea echilibrată a tuturor copiilor în acord cu potențialul personal, să promoveze respectul pentru diversitate și să combată prejudecățile și discriminarea.
”CJRAE, prin atribuțiile ce îi revin, oferă sprijin în asistența psihopedagogică tuturor instituţiilor de învăţământ din judeţul Ilfov, având misiunea de a asigura servicii psihoeducaţionale centrate pe nevoile beneficiarului prin oferirea de condiţii optime pentru a învaţa și a se exprima în funcție de caracteristicile psihoindividuale”, ne-a explicat prof. Constanța Monica Geambașu, director CJRAE Ilfov.
Astfel, în anul 2020, CJRAE Ilfov a inițiat, a obținut finanțare și implementează două Proiecte Erasmus+. Este vorba despre proiectul Erasmus+ ”Asistența psihopedagogică în context european – șansa promovării diversității și incluziunii în școlile ilfovene” 2020-1-RO01-KA101- 079190 și proiectul de Acreditare a Erasmus – 2021-1-RO01-KA121-000009699 ”Asistența psihopedagogică la nivel preșcolar – repere europene de incluziune”.
În acest an școlar, CJRAE Ilfov a organizat conferința ”Educația personalizată – educația viitorului”. Scopul acestei conferințe a fost valorificarea experiențelor și a rezultatelor Proiectului Erasmus+ ID-2020-1-RO01-KA101-079190 „Asistența psihopedagogică în context european – șansa promovării diversității și incluziunii în școlile ilfovene“, inițiat încă din anul 2020. Din pricina contextului pandemic, activitățile au fost amânate până în luna septembrie a anului 2022. Proiectul a fost implementat în consorțiu, format din CJRAE Ilfov (coordonator), Liceul Teoretic ”Alexandru Rosetti” Vidra, Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, Școala Gimnazială ”Gheorghe Corneliu” Domnești. ”Scopul proiectului a fost formarea unor echipe multidisciplinare de dascali instruiți, care să contribuie la dezvoltarea unui mediu educațional incluziv prin promovarea și valorizarea diversității, fapt care ar determina creșterea participării școlare active a elevilor”, ne-a explicat prof. Constanța Monica Geambașu. Potrivit specialistului, pentru atingerea obiectivelor propuse în cadrul proiectului, au fost organizate 4 fluxuri de mobilități, desfășurate în Split – Croația, Kalamata – Grecia, Paris – Franța și Barcelona – Spania. Cele 4 echipe multidisciplinare de intervenție educațională participante în cadrul mobilităților au fost formate din doi profesori consilieri școlari, un profesor logoped și 3 profesori de diferite specialitatăți din unitățile școlare membre în consorțiu. ”Echipele au fost diverse și dinamice, întocmai ca informațiile să fie diseminate în cadrul tuturor instituțiilor participante, către toți dascălii din școli. Pentru a susține incluziunea și evoluția fiecărui preșcolar/elev este nevoie ca echipa multidisciplinară să intervină pe fiecare domeniu educațional specific, să comunice și să coopereze permanent”, a mai precizat directorul CJRAE.
Activitatea a fost coordonată de directorul CJRAE Ilfov, Constanța Monica Geambașu și responsabilul de proiecte europene, Simona Albu.
La conferință au participat în calitate de invitați inspector școlar general adjunct, Ion Dogaru, inspector pentru învățământ special, Rodica Cozma, comisarul șef de poliție în cadrul Biroului de siguranță școlară Ilfov, Ionuț Harbuz Chivorchian și în calitate de gazdă directorul liceului teoretic ”Radu Popescu”, Mihaela Dogaru.
Elemente esențiale și tehnici de abordare complexe
Prima parte a conferinței a fost axată pe cadrul teoretic și științific al tematicii, susținut de invitații colaboratori remarcabili ai CJRAE Ilfov, precum – dr. Ramona Octaviana Gheorghe, medic primar psihiatrie pediatrică, lector. univ. dr. Ruxandra Foloștină, conf. univ. dr. Cosmina Mironov, din cadrul Universității din București, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Departamentul de Psihopedagogie Specială, Petre Botnariuc, cercetător științific gr. I la Unitatea de Cercetare în Educație, Centrul Național de Politici, Daniela Bolozan și Bogdan Georoceanu de la Organizatia ”Salvați Copiii”. Invitații au provenit din toate domeniile de interes pentru tema incluziunii, reușind astfel să clarifice aspectele biologice, factorii psihologici și sociali, situațiile de risc la care sunt expuși elevii, informații susținute cu dovezi științifice și pe baza cercetărilor și statisticilor realizate la nivelul țării.
”Când am văzut tema conferinței, m-am gândit la problemele de la clasă, la elevii considerați problemă și m-am gândit dacă nu suntem noi cu probleme câteodată pentru ei, pentru că se întâmplă să fie și profesori problemă, nu numai elevi. Așadar, sunt binevenite astfel de întâlniri pentru a ne îmbogăți bagajul de cunoștiințe, să știm să avem resursele necesare, să nu fim o problemă, să îi ajutăm pe cei care ajung să fie o problemă și, de fapt, ele să nu existe”, a spus inspectorul școlar general adjunct, Ion Dogaru.
Inspectorul școlar pentru Învățământ Special, Rodica Cosma, a precizat la rândul său: ”Ați lăsat acasă, la școală, un bagaj de probleme. Acestea nu vor dispărea, vă așteaptă să le rezolvați. (…) Am învățat de la țări cu experiență în educația incluzivă cum să ne comportăm și să ne raportăm la acești copii. Am constatat că nu suntem cu nimic mai prejos decât Italia, Grecia, Spania sau Franța”.
Cristina Constanța Camelea, director al Centrului Școlar de Educație incluzivă Periș, a menționat că în județul Ilfov funcționează o singură unitate de învățământ special cu sediul la Periș, dar cu clase și profesori de sprijin în tot județul, cu 65 de unități de masă care integrează copii cu CES, 8 unități de masă care integrează grupe sau clase de copii cu deficiențe în județ, 627 de elevi integrați individual în învățământul de masă cu profesori de sprijin care urmează curriculum adaptat al școlii de masă, 16 elevi cu grad de handicap. În școlile integratoare sunt 10 clase speciale, în care sunt cuprinși 79 de elevi și 24 cadre didactice de sprijin în tot județul. Specialistul a semnalat că educația incluzivă este un proces care implică schimbarea sistemului și a instituțiilor în maniera în care să răspundă cât mai adecvat și la un nivel cât mai înalt de calitatea necesităților și cerințelor educaționale ale tuturor copiilor, asigurând astfel un impact asupra calității dezvoltării copilului, instituțiilor și sistemului și, în consecință asupra societății în general.
Dr. Ramona Octaviana Gheorghe, psihiatru de copii, a adus în discuție câteva caracteristici ale ”personajului elev” în perioada pe care o traversăm acum, pandemie și post pandemie, ”o situație care a influențat modul în care oamenii mici s-au adaptat în sarcinile pe care le au de îndeplinit. Pentru elevii de orice nivel de învățământ, această perioadă a adus caracteristici diferite pe care cu toții a fost nevoie să le luăm în seamă. În primul rând, la nivel de îngrijorare. Copiii își fac griji la orice vârstă, dar în această perioadă își fac griji mai des, pentru că frica a fost mai mare, inclusiv frica adulților. (…) Este necesar ca adultul să înlesnească participarea copilului în diverse activități, atât academic, cât și rutinele de acasă, pentru că are nevoie din partea părintelui de încurajare și încredere, de mai mult suport”.
Lector universitar Ruxandra Foloștină de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul UNIBU a sesizat existența unor probleme mai puțin abordate sau fără soluții:”Sunt multe probleme. Procesul a început acum două decenii, continuă și toate aceste provocări care ne apar sunt și din cauză că nu vrem să facem niște analize și reevaluări pe parcurs ca să vedem cu ce situații ne confruntăm, ce soluții putem să găsim pentru acele situații și cum am putea să prevenim anumite situații. Evaluările pe parcurs ar trebui să implice și recunoașterea unor limite pe care le avem, recunoașterea unor situații negative care reapar frecvent și pe care nimeni nu vrea să le dezbată sau unii nu vor să le recunoască. Provocarea este cea referitoare și la curriculum, la lipsa de flexibilitate, însemnând că din cauza unui curiculum rigid, multe teme nu corelează unele cu altele. O altă problemă este lipsa dotărilor, apoi pregătirea cadrelor didactice pentru disciplina pe care o predau. Unele cadre didactice nu știu metode didactice de bază”.
Bogdan Georoceanu de la organizația ”Salvați Copiii” a punctat faptul că ”deși școlile și autoritățile școlare și-au făcut temele, iar școlile sunt cât de cât curate, au cât de cât dotări, sunt cât de cât luminoase, deschise, totuși copiii abandonează școala, ceea ce înseamnă că nu mai abandonează neapărat din cauză că iarna sunt minus 20 de grade în școală, ci din cauza sărăciei, a mediului social în care trăiesc. Deci, trebuie găsite motivele în afara școlii, și cercetat la nivelul comunității”.
Aplicații practice pentru adaptarea la contextul educațional
În cea de a doua parte a activității, au fost organizate ateliere de lucru în echipe multidisciplinare, fiind pusă în practică idee centrală a proiectelor desfășurate. Echipele au fost formate din: directori, profesori consilieri școlari, profesori logopezi, profesori itineranți, mediatori școlari, elevi și părinți, fiind implicați toți actorii scenei educaționale.
În cadrul acestor ateliere, au fost realizate aplicații practice în echipe multidisciplinare pe teme centrale în dezvoltarea armonioasă a elevilor și adaptate la contextul educațional și social. Temele atelierelor au fost: orientarea școlară și profesională, motivarea învățării și starea de bine în școală, siguranța în mediul școlar, incluziunea și învățarea personalizată, intervenția în tulburările specifice de învățare (TSI).
În activitatea desfășurată în cadrul atelierelor, echipele multidisciplinare, formate din fiecare factor care influențează parcursul educațional, privind educația dintr-o perspectivă multiplă, au identificat situații problematice în funcție de temele specifice.
Astfel, a fost discutat rolul fiecărui factor implicat în procesul educațional, clarificarea responsabilităților, a drepturilor, a factorilor perturbatori și problemelor specifice. Au fost identificate metode de gestionare și rezolvare a problemelor, având astfel oportunitatea de a valorifica cunoștințele și abilitățile dobândite la cursurile de formare la care au participat în cadrul proiectului ERASMUS, dar și transmiterea directă, printr-o metodă practică și inovativă către managerii instituțiilor educaționale, părinți, elevi, dar și către celelalte cadre didactice implicate (profesori, consilieri școlari, logopezi, mediatori școlari, reprezentați ai instituțiilor partenere).
