@ Specialiștii DGA au oferit informații importante despre riscurile și consecințele faptelor de
corupție
La sediul Școlii de Aplicație pentru Ofițeri a Jandarmeriei Române ”Mihai Viteazul” a avut loc, săptămâna trecută, o activitate de promovare a integrității, organizată de ofițeri de poliție ai Direcției Generale Anticorupție – Direcția Anticorupție pentru municipiul București și județul Ilfov, în cadrul campaniei naționale “E timpul să nu mai dăm și noi ceva“ și în contextul Zilei Internaționale Anticorupție celebrată pe 9 decembrie.
Scopul activității a fost reprezentat de creșterea gradului de conștientizare a consecințelor comiterii faptelor de corupție de către cetățeni, în sensul legii penale, precum și creșterea încrederii acestora în instituțiile de prevenire și combatere a corupției. Cu acest prilej, ofițerii de poliție ai DGA – DAMBJI au prezentat cursanților informații referitoare la infracțiunile de corupție, au discutat despre mentalitatea eronată potrivit căreia succesul sau rezolvarea unor situații se pot obține și prin mijloace nelegale și au vorbit și urmărit câteva producții video scurte despre riscurile la care se expun cei care aleg să ofere sau să accepte mită, despre atitudinea ce trebuie avută în cazul în care se află într-o astfel de situație, dar și
despre obligația de sesizare și modalitățile în care pot fi semnalate astfel de infracțiuni.
Comisar-șef de poliție Crainiciuc Florentina-Mihaela și agent principal de poliție Bîltag Ramona din cadrul DGA – DAMBJI au făcut referire la date ale Eurobarometrului special 548/2024 în cadrul cărora s-a analizat atitudinea cetățenilor privind corupția în Uniunea Europeană. S-a menționat că 75% dintre români consideră corupția o problemă larg răspândită în țară și, cu toate acestea, mulți cetățeni aleg să nu raporteze cazurile de corupție din diverse motive, cum ar fi dificultatea de a dovedi faptele (29%), teama că persoanele implicate nu vor fi pedepsite (23%) sau lipsa protecției pentru denunțători (23%).
Infracțiuni de corupție
Referitor la infracțiunile de corupție, potrivit încadrării acestora în Codul Penal, s-au punctat luarea și darea de mită, traficul de influență sau cumpărarea de influență. Astfel, luarea de mită este ”fapta funcţionarului public care, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri”. Se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta. Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent. Darea de mită se pedepsește, de asemenea, cu închisoare de la 2 la 7 ani, iar mituitorul ”scapă” doar dacă a fost constrâns sau dacă denunță fapta înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.
Traficul de influență este reprezentat de ”pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri” și se pedepsește tot cu închisoare de la 2 la 7 ani. Și nu în ultimul rând, cumpărarea de influență reprezintă ”promisiunea, oferirea sau darea de bani sau alte foloase, direct sau indirect, unei persoane care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public, pentru a-l determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, și se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Au mai fost menționate, de asemenea, ca infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție, conform Legii 78/2000, infracțiuni precum șantajul – ”constrângerea unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, în scopul de a dobândi în mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine ori pentru altul”, abuzul în serviciu, care incriminează ”fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice” sau uzurparea funcției – ”fapta funcţionarului public care, în timpul serviciului, îndeplineşte un act ce nu intră în atribuţiile sale”.
Prin astfel de activități, DGA și-a propus creșterea numărului de cetățeni și angajați instituționali care înțeleg consecințele faptelor de corupție și încurajarea acestora să adopte un comportament integru. Cetățenii sunt încurajați să sune la numărul unic 0800.806.806 pus la dispoziție de DGA pentru raportarea anonimă și confidențială a unor astfel de fapte.
