Spectacol omagial, la Mogoșoaia, dedicat Zilei Culturii Naționale și nașterii marelui nostru poet Eminescu, dragoste eterna!

Consiliul Județean Ilfov, prin Centrul pentru Promovarea și Conservarea Culturii Tradiționale Ilfov, în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Ilfov și Centrul Cultural „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștilor”, a organizat, luni, un eveniment dedicat împlinirii a 173 de ani de la nașterea poetului național Mihai Eminescu.

Sala Scoarțelor a găzduit un recital de muzică și poezie precum și o sesiune de comunicări dedicate vieții și activității poetului Mihai Eminescu. Pornind de la faptul că în fiecare an, pe data de 15 ianuarie, sărbătorim Ziua Culturii Naționale, sub geniul marelui poet Mihai Eminescu, fascinați și profund recunoscători pentru impresionanta sa creație artistică, Alexandrina Niță, directorul Centrului pentru Promovarea și Conservarea Culturii Tradiționale Ilfov, a considerat că cel mai potrivit lucru este evident să deschizi un astfel de eveniment cu câteva versuri de Eminescu: 

Ce-ţi doresc eu ţie, 

dulce Românie,

Ţara mea de glorii, 

ţara mea de dor?

Braţele-ți vânjoase, 

arma de tărie,

La trecutu-ţi mare, 

mare viitor!

”Poate și aceste versuri au fost unul dintre motivele pentru care Ziua Culturii Naționale coincide cu ziua marelui nostru poet. Poate faptul că am păstrat de la el 7.000 de manuscrise în care s-a văzut că nu era numai un mare poet, era un mare scriitor, avea studii despre matematică, despre astronomie, despre o sumedenie de lucruri, ceea ce l-a și calificat să fie geniul culturii românești și al popeziei românești, ”poetul universal”, așa cum îi spunea George Călinescu sau ”poetul nepereche”, așa cum îi spunea Tudor Arghezi. El este cel care ­ne-a reunit astăzi, aici, pentru a sărbători Ziua Culturii Naționale, cultura, ansamblul valorilor sociale, umane, în care intră literatura, arta spectacolelor, arhitectura, patrimoniul, dacă vorbim de patrimoniu, despre identitatea noastră națională, dacă vorbim despre arhitectură, sau dacă vorbim despre patrimoniul imaterial compus din obiceiuri, din tradiții, din ceea ce am păstrat și ceea ce ne dă identitatea națională, în sensul în care ne face unici. Deși unele voci ar spune că nu avem una sau alta, din punct de vedere cultural suntem foarte bine cunoscuți și foarte bine reprezentați. Și am fost foarte bine reprezentați în lume întotdeauna de mari scriitori, de mari artiști”, a precizat Alexandrina Niță.

Spectacolul omagial a debutat prin susținerea disertației „Mihai Eminescu, contemporanul nostru”, prezentată de Carmen Bobocescu, expert în cadrul Institutului European din România.

”Sintagma «Eminescu – contemporanul nostru» a fost des folosită în ultimii ani de critici literari și de jurnaliști deopotrivă. Din motive de brevitate, mă voi limita să spun că opera lui Eminescu prezintă o dimensiune complexă, cu motive universale, dar și naționale. Fiecare dintre aceste aspecte a fost analizat și criticat în funcție de interesul, preocupările epocii în care a fost citit. Să luăm de exemplu sintagma «Eminescu poet național». Există în versurile lui, dar și în opera sa jurnalistică, numeroase pasaje care indică un atașament la valorile tradiționale, un patriotism pasionat pe care unii critici nu s-au sfiit să îl califice drept naționalism cu nunațe șovine. Poezii ca «Doina», de exemplu, avansează adevăruri istorice incomode, atât pentru contemporanii lui, cât și pentru unii dintre contemporanii noștri”, a explicat Carmen Bobocescu. Expertul a spus că dacă ar fi să îl definim acum, Eminescu ar fi considerat un analist politic conservator. El era însă animat de o dragoste sinceră față de țara în care a trăit și pe care a cântat-o în versurile remarcabile ale poeziei «Ce-ți doresc eu ție dulce Românie», a completat expertul.

”Eminescu a șlefuit cuvântul românesc ducând graiul nostru în nemurire”

”În articolele sale, Eminescu a criticat adesea sistemul politic, autoritățile, viciile și neajunsurile societățile ro­mânești din timpul lui, nu s-a coborât niciodată să își denigreze patria și poporul ­căruia îi aparținea. Opera sa jurnalistică ni-l arată ca pe o persoană incomodă și vizionară. Unele dintre afirmațiile lui sunt extrem de relevante și în contextul actual”, a mai precizat specialistul.

Potrivit lui Carmen Bobocescu, am putea să luăm în considerare expresivitatea vocabularului în opera lui Mihai Eminescu, care și astăzi ne surprinde prin eleganță, bogăție și autenticitate. ”Putem spune fără îndoială că pentru limba română literară, Mihai Eminescu are importanța pe care a avut-o Dante Alighieri pentru limba italiană. Eminescu nu a inventat limba română, el a șlefuit-o, la fel cum Brâncuși a șlefuit ­piatra până a devenit zbor. Eminescu a șlefuit cuvântul românesc ducând graiul nostru în nemurire (…) Practic, opera lui Eminescu a constituit piatra de temelie a literaturii române moderne. Toți marii autori care au scris după el și chiar în timpul lui Eminescu au recunoscut poziția sa centrală în canonul literar autohton. Pentru Mircea Eliade, Eminescu nu este numai un poet de geniu, este ceva mai mult, el este cel care a dat un stil sufletului românesc și cel dintâi român în care s-a făcut fuziunea cea mai serioasă a sufletului daco-roman cu cultura occidentală”, a precizat expertul. 

Un alt motiv al poeziei eminesciene este timpul. Putem vorbi și despre atemporalitatea operei eminesciene. Putem găsi în poeziile și articolele sale teme cu care rezonează societatea contemporană românească. Cea mai cunoscută temă a liricii eminesciene este însă iubirea, potrivit specialistului, o iubire absolută, ideală, intensă, niciodată îndeplinită pe planul existenței umane, așa cum o găsim în «Floare albastră», «De ce nu vii», «Pe lângă plopii fără soț», «Luceafărul». Carmen Bobocescu consideră că există destule aspecte în opera lui Eminescu în care generația actuală s-ar putea identifica, dacă ar fi dispusă să citească și să analizeze opera sa în întregime, un spirit rebel autentic, aspirații spre libertate și progres, nonconformism. 

”Aș dori să atrag atenția asupra unei probleme majore care ne împiedică să îl cunoaștem pe Eminescu. Cred că păcatul de care suferă majoritatea celor care sunt obligați să studieze opera lui Eminescu la liceu sau la universitate este faptul că adesea citesc mai mult ce s-a scris despre Eminescu, decât ce a scris Eminescu. Și dacă ar fi să rămâneți cu o singură idee, este aceea de a-i citi poeziile, articolele, direct, fără prejudecăți și evaluări critice împrumutate de la alții, încercând să înțelegeți cu propia sensibilitate din perspectivă personală ce a vrut să spună poetul. Citind opera acestui, nu veți descoperi doar un poet și un scriitor genial, vă veți descoperi pe voi înșivă, veți rămâne surprinși cât de actual și prezent este pentru fiecare dintre noi și cât ne putem regăsi în textele sale”, a punctat specialistul, adresându-se în special tinerilor prezenți la eveniment.

”Citiți-l pe Eminescu și încercați să îl înțelegeți!”

Alexandrina Niță i-a îndemnat pe toți elevii prezenți să citească nu numai poeziile lui Mihai Eminescu, ci și proza: ”Nu numai să îl citiți, încercați să îl înțelegeți și atunci veți descoperi ce mare personalitate a fost!”.

Inspectorul școlar general adjunct Cristina Ghiță a menționat, la rândul său: ”De 42 de ani îl port și eu pe Eminescu în inimă și eu pe Eminescu îl asociez cu albastru. Pentru că albastru înseamnă senin, pentru că seninul pentru mine înseamnă infinit. Mă bucur să văd chipuri frumoase în sală, ale copiilor în special. Mă bucur că ați avut ocazia să îl cunoașteți mai bine pe Eminescu. Eu mă duc acasă și vreau să îl mai citesc. Dragi copii, citiți-l pe Eminescu și nu doar să îl parcurgeți într-o simplă programă de Bacalaureat. Așadar, descoperiți-vă citindu-l pe Eminescu!”.

Evenimentul a continuat cu un emoționant moment artistic intitulat „Eminescu, dragostea mea!”, în interpretarea actriței Claudia Motea și a sopranei Arlinda Morava, acompaniate la pian de Adriana Alexandru, care i-a purtat pe toți cei prezenți prin monumentala operă eminesciană. În final, au fost proiectate secvențe din primul film documentar ce prezintă în imagini cinematografice povestea plecării din Ipotești la școală, a copilului Mihai, la vârsta de șapte ani, împreună cu tatăl său Gheorghe Eminovici, până la ultima vizită pe care a făcut-o la Cernăuți (scenariul: Ionel Novac și Vasile Bâcu, regia: Mihai Grosu).

Ionel Novac a transmis de altfel un mesaj în care a precizat că în urmă cu 165 de ani, tânărul Mihai, pe atunci Eminovici, avea să pună pentru prima dată piciorul în Cernăuți, un oraș de al cărui destin avea să se lege pentru totdeauna. Tatăl său, care dorea să își vadă copiii învățați, să ajungă oameni mari, a ales și pentru el școala din Cernăuți, în detrimentul unor pensioane din Botoșani sau Iași, așa cum făcuse și pentru frații săi mai mari, găzduiți în acea perioadă la prof. Aaron Pumnul. Filmul documentar încearcă să redea în imagini cât mai sugestive, principalele momente cronologice ale acestei legături, începând cu prima sa deplasare la Cernăuți, în toamna anului 1858 și până la ultima sa trecere, cea de dinaintea Crăciunului anului 1885. Partea finală a filmului realizat în baza scenariului lui Vasile Bâcu, președinte al Societății pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina, prezintă modul în care este perceput și receptat Mihai Eminescu în rândul populației românești din regiunea Cernăuți, dar și lupta acesteia pentru păstrarea și cultivarea limbii române în fruntea căreia s-a suit drept stindard de nezdruncinat ”Luceafărul poeziei românești”. 

La evenimentul des­fășurat luni la Mogoșoaia au mai participat: vice­pre­ședintele Consiliului Ju­dețean Ilfov, Ștefan Rădulescu, viceprimarii din Chitila și Mogoșoaia, Costel Andrei și Roxana-Cristina Chihai, directorul Centrului Cultural „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștilor” din Mogoșoaia, Dinu Marian Geani, directorul adjunct Nicolae Pungă, invitat special, artista Beatrice Rancea, inspector școlar Maria Grindeanu, precum și numeroși profesori, directori de școli și elevi ai școlilor ilfovene.