„Anul 2024 este unul decisiv din punct de vedere electoral pentru viitorul României şi al Uniunii Europene. Românii vor fi chemaţi la urne de 4 ori pentru a-și alege viitorii lideri, iar la nivel european, 400 de milioane de cetăţeni îşi vor putea alege reprezentanţii în Parlamentul European (…) Totodată, alegerile europarlamentare reprezintă un test electoral semnificativ pentru alegători, deoarece vor contura politica la nivel continental. Doresc să reiterez un semnal de alarmă privitor la ascensiunea partidelor extremiste şi populiste, ale căror lideri nu fac decât să se prezinte drept o soluţie de ultimă instanţă la soluţiile acestor perma-crize, profitând de pe urma nemulţumirii generale a populaţiei. Din păcate, în încercarea de a simula soluţii simple la probleme complicate, aceştia alimentează şi mai mult nemulţumirea populaţiei. Aşa cum am declarat în repetate rânduri, politicienii pro-europeni trebuie să se unească şi să coopereze pentru apărarea proiectului european de acest val periculos”, a afirmat Corina Creţu.
Parlamentarul european a subliniat că în contextul schimbărilor care vor avea loc în următorii ani, este esenţial ca alegătorii să îi voteze în deplină cunoştinţă de cauză pe cei care vor determina viitorul României.
Norme privitoare la migrație și inteligența artificială
Corina Crețu a adus în discuţie şi o serie de documente adoptate în 2023, între care şi Raportul referitor la alegerile europene din 2024, care solicită un acord obligatoriu între Parlamentul European şi Consiliul European cu privire la alegerea preşedintelui Comisiei Europene.
„Acordul pune în prim-plan votul alegătorilor, în urma căruia, partidul european care câştigă alegerile poate propune Consiliului candidatul pentru Preşedinţia Comisiei Europene, democratizând semnificativ procedura”, a precizat Creţu.
De asemenea, Corina Creţu a făcut referire şi la Pactul European pentru Migraţie şi Azil, care stabileşte norme comune pentru statele membre în gestionarea migraţiei şi solicitanţilor de azil.
„Totodată, adoptarea acestui acord istoric a avut o importanţă deosebită în deblocarea accesului României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen, deoarece Austria condiţiona integrarea noastră de reformarea din temelii a sistemului de azil şi migraţiune”, a subliniat europarlamentarul.
O altă reglementare adoptată în 2023 este Actul European privind Inteligenţa Artificială, prin care Europa a devenit primul continent care a stabilit norme clare pentru utilizarea inteligenţei artificiale.
„Neconformarea companiilor care utilizează inteligenţa artificială cu obligaţiile ce derivă din Regulament poate conduce la amenzi de până la 7% din cifra de afaceri”, a susţinut europarlamentarul.