La începutul secolului al XIX-lea, Principatele Române, Moldova și Țara Românească erau sub dominație otomană, având administrații separate. În ciuda originilor comune și a limbii române vorbite, acestea erau guvernate de domnitori diferiți și aveau legislații distincte. Situația socio-economică precară, corupția și dominația străină au alimentat dorința de schimbare în rândul populației, iar procesul de unire a început să prindă contur odată cu alegerea colonelului moldovean Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5 ianuarie 1859) și domn al Țării Românești (24 ianuarie 1859).
”Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești” și primii pași spre crearea statului român modern, cu un Cuza care a reformat sistemul politic, sistemul sanitar, instituția Poștei, armata, biserica, învățământul, justiția, fiscalitatea, serviciul vamal etc. Tot în timpul domniei sale au fost înființate primele două universități românești: la Iași, în 1860 și la București, în 1864. Acestea toate au fixat un cadru modern de dezvoltare a țării, iar aducerea pe tronul de la București a lui Carol I avea să consolideze Unirea din 1859, ceea ce avea să reprezinte o bază solidă pentru proclamarea independenței României, în 1877, a Regatului, în 1881 și a Marii Uniri, înfăptuită în 1918.
”Hai să dăm mână cu mână/Cei cu inima română,
Să-nvârtim hora frăţiei/Pe pământul României!”
23 ianuarie 2024, cu o zi înaintea împlinirii a 165 de ani de la evenimentele menționate, buftenii și-au dorit să marcheze Mica Unire printr-un spectacol dedicat importantului moment istoric. Acesta s-a intitulat „Hai să dăm mână cu mână” (”Hora Unirei” este titlul original al poeziei scrise de Vasile Alecsandri, publicată în 1856, versuri puse pe note de Alexandru Flechtenmacher și interpretate, de la momentul Micii Uniri, în fiecare 24 ianuarie) și a fost organizat de Centrul Cultural Buftea și Primăria orașului, la sediul Palatului Cultural din localitate. Cea care i-a invitat pe scenă pe artiști a fost Mărioara Marcu, profesor Atelierul de Pian din Centrul Cultural Buftea.
Sala a fost plină de elevi, preșcolari, profesori și părinți, iar debutul spectacolului urmărit de la început și până la sfârșit și de viceprimarul orașului, Alexandru Vaida, a aparținut Ansamblului ”Doina Ilfovului” al Centrului Cultural Buftea, dansatori de excepție, care nu mai au nevoie de nicio prezentare, coordordonați de coregraf Daniela Mîndroc și instructor Valentin Rogojinaru. Evident, cum nu se putea mai potrivit – aceștia au deschis spectacolul cu ”Hora Unirii”, port popular și drapeluri tricolore, iar pe parcursul celor două ore și jumătate de muzică, dans și poezie au oferit publicului mai multe reprezentații de excepție incluzând dans din Muntenia – ”Hora la 10”, dans din Moldova sau dans de fete din Oltenia, la final.
Gabriel Motișan, de la Clubul de Muzică al Centrului Cultural Buftea, a interpretat melodia ”România mea e România ta” și, mai târziu, tot el, cu acompaniament de chitară, ”Țara noastră-i țara noastră”. Corul Școlii Gim. Nr. 1 din Buftea, sub îndrumarea Andreei Burtea, a interpretat ”Orice român mi-e frate” și, tot din aceeași școală, Ilie Petru Cristian a recitat cu mare emoție poezia lui George Coșbuc ”Trei, Doamne, și toți trei”. Au urmat apoi un dans închinat drapelului României, al elevilor din Școala Gim. Nr. 1, pregătiți pentru acest moment de Petronela Gheorghe și, din nou, cântec – ”Bravi ostași ai României”, interpretare coordonată de Valentina Moraru. De la Școala Gim. Nr. 4, Daria Iabangiu a recitat ”Hora Unirii”, iar dansul pregătit sub îndrumarea prof. Ioana Ioniță și Caraliu Andreea a fost ”Hora mică”. Școala Gim. Nr. 2 din localitate a venit tot cu interpretare muzicală, cor – ”România mea” și ”Românie, mândru plai” – solistă Chiriac Izabela, elevi coordonați de Boca Geovana.
”România mea e România ta! E România noastră și suntem stăpâni în ea!”
Princhindeii bufteni nu s-au lăsat mai prejos și, de la Grădinița Nr. 3, micuța Tunăreanu Maia a interpretat poezia ”24 ianuarie”, iar de la Școala Gim. Nr. 1, corul coordonat de această dată de Petronela Gheorghe a interpretat ”Aici e țara mea”. Din aceeași unitate de învățământ, sub îndrumarea prof. Tănase Cristian, elevii au interpretat melodiile ”Imn Ardealului”, ”Doamne, ocrotește-i pe români” și ”Nu uita că ești român”, iar Ilie Mihai a recitat oda patriotică scrisă în 1908 de George Coșbuc – ”Patria română”.
Maria și Ioana Dumitru și Maia Silistru, de la Clubul de Muzică al Centrului Cultural Buftea, au interpretat ”Acasă-i România”, iar Oancea Anastasia, de la Grădinița Nr. 3, a recitat ”România, țara mea”. Spectacolul a continuat cu melodiile ”România mea” și ”Țara mea-i un colț de rai”, interpretate de elevii Școlii Gim. Nr. 3 Buftea, pregătiți pentru acest spectacol de Tănase Cristian, Penaru Eugenia Nadia și Căpcănaru Ștefania, iar de la Școala Gim. Nr. 1 au urcat pe scenă copiii îndrumați de Raluca Andronache, cu piesa muzicală ”Dragă Românie”. Prof. Cristina Eftimie a pregătit interpretarea marșului ”Drum bun”, de către elevii Școlii Gim. Nr. 1, care au ales o vestimentație ”army”, iar Badea Livica a coordonat interpretarea ”Horei Unirii”. Marinescu Camelia, Zamfir Alexandra, Gherman Dominic și Luca Dindoiu au interpretat pe note versurile poetului Nicolae Dabija – ”Cât trăim pe acest pământ”, sub îndrumarea prof. Iulian Ichim, iar liceenii de la ”Barbu A. Știrbey” au cântat ”Măi române, românaș” și ”Țara mea-i un colț de rai”.
Aproape de încheierea spectacolului aniversar, Grupul ”Noua Generație” a venit în fața publicului cu interpretarea unei suite de melodii ”Mândră Românie”, ”Sârba Copiilor”, ”Așa-s moldovencele”, ”Mărioară de la Gorj”, ”Dragu-mi-i în sat să joc” și ”Dorul Basarabiei”, iar Bianca Onofrei, Clubul de Muzică al Centrului Cultural Buftea, a interpretat ”România mea frumoasă”.
Cum menționam anterior, finalul spectacolului a aparținut ”Doinei Ilfovului”, cu o prestație aplaudată îndelung, pentru energia pe care a transmis-o publicului și evoluția impecabilă a dansatoarelor, fiind vorba despre un dans alert de fete, din Oltenia.
România actuală pe care ne-o clădim singuri
Viceprimarul Alexandru Vaida a făcut pentru cei prezenți o scurtă prezentare istorică a procesului Micii Uniri, fapt împlinit la 24 ianuarie 1859 și considerat de Poarta Otomană și de Austria drept o încălcare a Convenției de la Paris. Însă, în textul Convenţiei din 1858 nu se stipula ca domnii aleși în cele două Principate să fie persoane separate și, prin urmare, în Moldova, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor în unanimitate, la 5 ianuarie 1859, reprezentantul ”Partidei Naționale”, urmând ca ulterior, într-o ședință secretă a Adunării, deputatul Vasile Boerescu să propună, la 24 ianuarie 1859, alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn și al Țării Românești, propunere acceptată în unanimitate.
Edilul s-a referit apoi la momentele istorice marcante care au urmat și, la finalul discursului, a vorbit despre ”România actuală”, a cărei soartă nu mai este decisă de alții, ci este decisă de actualii politicieni ai țării. ”Soarta noastră, dacă vom ști să ne-o gestionăm, va fi mai bună, pe măsură ce vom avea elite politice și oameni care să poată să facă acest lucru”, a concluzionat viceprimarul orașului Buftea.
