Numărul redus de prelevări de organe în țara noastră se datorează lipsei de dorință a familiilor celor aflați în moarte cerebrală, absenței unei declarații la notar din partea potențialilor donatori în timpul vieții, și în anumite cazuri, a opoziției motivate de considerente religioase.
Cu scopul de a pregăti publicul larg pentru a conștientiza nevoia de donare a organelor, în vederea creșterii numărului de transplanturi, conducerea Asociației Romtransplant, respectiv prof. dr. Horațiu Moldovan, în calitate de președinte al asociației, prof. dr. Irinel Popescu, președinte de onoare și dr. Speranța Iacob, vicepreședinte, a lansat spre dezbatere în spațiul public conceptul de ”moarte cardiocirculatorie”. De altfel, cu prilejul lansării acestui concept, profesorul Gabriel Onișcu, președintele Societății Europene pentru Transplant de Organe (ESOT), a explicat că o mortalitate de 20% pe lista de așteptare la transplant hepatic în România este excesivă și că se poate reduce numai printr-o activitate concertată a tuturor celor care sunt implicați, iar acest lucru este realizabil prin recoltarea de organe de la donatori aflați în moarte circulatorie. ”Transplantul nu este o intervenție extraordinară, trebuie să devină ceva de rutină și acest lucru nu se poate realiza decât cu donatori și acesta este un lucru foarte important pe care dumneavoastră, ca presă, puteți să-l sprijiniți. Transplantul salvează vieți. Transplantul trebuie să fie ceva care nu este extraordinar”, a spus Gabriel Onișcu, președintele ESOT, într-o conferință de presă organizată în urmă cu doar câteva zile de Romtransplant.
Noul concept poate revoluționa procesul de donare
Noua inițiativă, conceptul de ”moarte circulatorie” ar fi un pas esențial pentru a revoluționa procesul de donare de organe și de a reduce semnificativ mortalitatea pe lista de așteptare. ”Acest lucru la ora actuală nu este posibil în România, iar ceea ce vrem să dezvoltăm este acest mod de donare care este foarte comun la ora actuală în Europa. Devine din ce în ce mai comod și probabil modul principal de donare. Lucrăm la ora actuală împreună cu Societatea Română de Transplant să creăm un protocol operator, un program foarte clar pe care vrem să-l lansăm cu ocazia congresului la București (din 8-9 octombrie 2024, n.r.). Congresul cu ”moarte circulatorie” nu a avut loc de 16 ani în Europa și este din acest motiv un eveniment special și am cerut foarte mult să-l aducem în România pentru că partea de Est a Europei nu beneficiază de acest mod de donatori și este un lucru prin care putem reduce, așa cum am spus, mortalitatea de pe lista de așteptare”, a precizat Onișcu.
La rândul său, președintele de onoare al Asociației Romtransplant, prof. dr. Irinel Popescu, a ținut să sublinieze faptul că în state precum Marea Britanie, Spania și Belgia, pacienții diagnosticați cu ”moarte circulatorie” constituie un procent semnificativ din totalul donatorilor de organe. ”Țările care au introdus conceptul de moarte circulatorie, imediat au constatat o creștere a numărului de donatori disponibili pentru cei 20% care mor în așteptarea unui transplant și sperăm să ajungem și noi cât mai curând la situația de a putea oferi astfel organe pentru transplant”, a spus prof. dr. Irinel Popescu.
De la începutul anului 2024, 75 de români au primit o nouă șansă la viață, prin transplant
Folosind noul concept, medicii români ar putea să transplanteze organe de la donatori decedați prin ”moarte circulatorie” (cardiacă), care au suferit răni fatale sau stop-cardiac în urma cărora au fost conectați la aparate, dar fără șanse de recuperare. Practic, aceasta este o nouă metodă de transplant. Potrivit statisticilor, de la începutul anului în curs au fost prelevate organe de la 26 de donatori aflați în moarte cerebrală și au fost realizate 75 de transplanturi, cele mai multe fiind renale (50) și hepatice (24). În două situații, plămânii prelevați au fost trimiși pentru realizarea de transplanturi la spitale din străinătate. Pentru foarte mulți oameni, transplantul este singura șansă la viață. Din păcate, la nivel global, programele de transplant sunt afectate de numărul redus de donatori. Numai la finele anului trecut, aproximativ 500 de pacienți așteaptau un transplant de ficat, dintre care 10 erau copii. De asemenea, alți 55 de bolnavi așteaptau o inimă sănătoasă, 7 necesitau transplant de plămâni, iar peste 3.500 aveau nevoie de un transplant renal.