Primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024 pare să fi marcat un moment de cotitură pentru România, cu o dezbatere tot mai aprinsă despre direcția viitoare a țării. În aceste condiții, turul doi dintre Călin Georgescu și Elena Lasconi ar putea reprezenta nu doar o alegere între personalități, ci și între viziuni contrastante asupra viitorului politic, social și economic al României.
Intrarea în turul doi a lui Călin Georgescu, independent cu viziuni naționaliste, și a Elenei Lasconi, reformistă și fost jurnalist, a provocat demisii la vârf, negocieri tensionate și o reorientare strategică a partidelor mari.
Călin Georgescu, cunoscut pentru pozițiile sale naționaliste și apropierea anterioară de partidul AUR, a obținut 22,94% din voturi. Campania sa a fost centrată pe teme precum suveranitatea națională, „proiectul de țară Hrană, Apă, Energie” și promovarea unui discurs conservator. Georgescu a atras un segment de electorat tânăr, deziluzionat de clasa politică tradițională, dar a generat controverse pentru opiniile sale elogioase față de liderii interbelici legionari și percepția unei apropieri față de valorile rusești.
Pe de altă parte, Elena Lasconi, care a obținut 19,18% din voturi, și-a construit o reputație de politician reformist și onest, câștigând capital electoral în urma activității sale la nivel local ca primar al Câmpulungului. Susținută de votanții dezamăgiți de actualele structuri de putere, ea reprezintă speranța pentru o schimbare profundă și un model de leadership autentic.
Eșecul PSD și PNL
Intrarea celor doi candidați în turul doi a declanșat critici dure la adresa partidelor consecrate: PSD, sub conducerea lui Marcel Ciolacu, și PNL, sub conducerea lui Nicolae Ciucă, care prin rezultatele de duminică, 24 noiembrie, dovedesc că au suferit eșecuri severe. Totodată, această schimbare sugerează că populația caută alternative la politica tradițională, în favoarea unor figuri percepute ca fiind din afara sistemului.
Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au renunțat la funcțiile de președinți ai partidelor, asumându-și responsabilitatea pentru pierderile suferite. Analiștii politici avertizează că victoria oricăruia dintre cei doi ar putea semnala o reașezare a direcției politice a României.
Internațional, presa europeană a descris aceste alegeri drept „un moment de cotitură” pentru România. Oficialii de la Bruxelles au exprimat îngrijorări privind posibila direcție naționalistă și izolarea țării dacă Georgescu ar câștiga. Decizia PNL de a o sprijini pe Elena Lasconi marchează o altă decizie istorică, care vine să susțină candidatul USR. Alături de societatea civilă și ONG-urile au lansat apeluri pentru o participare masivă la vot, subliniind importanța acestor alegeri pentru viitorul democratic al României. Manifestații de susținere au avut loc în mai multe orașe mari, iar internetul a devenit un câmp de luptă al ideilor, cu dezbateri aprinse între susținătorii celor doi candidați.
PNL o susține pe Elena Lasconi
La PNL, Ilie Bolojan a preluat conducerea interimară a partidului și a punctat că „PNL va trebui să-și redefinească prioritățile și să fie mai aproape de cetățeni”. Bolojan a anunţat, luni seară, că liberalii vor susţine în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale candidatura Elenei Lasconi, „fără nicio negociere”, şi vor rămâne la guvernare până după alegerile parlamentare. „Suntem la finalul acestei şedinţe a conducerii PNL, într-o situaţie dificilă pentru PNL şi o situaţie de cumpănă pentru democraţia din România. În urma unor alegeri prezidenţiale, un prim tur în care indiferent de influenţele, de lucrurile care sunt necalare, românii
au dat un vot de protest împotriva lumii politice şi PNL a învăţat această lecţie. În această situaţie, conducerea PNL, domnul preşedinte Ciucă, cei 4 vicepreşedinţi şi secretarul general au demisionat din funcţie şi în urma acestei şedinţe, la solicitarea colegilor, am acceptat să preiau această situaţie dificilă în calitate de preşedinte al PNL, împreună cu colegii pe care i-am propus în cele 4 funcţii de vicepreşedinte şi secretar general”, a anunţat Ilie Bolojan. Acesta a fost însoţit de prim-vicepreşedinţii interimari validaţi – Dan Motreanu, Emil Boc, Ciprian Ciucu şi Valeriu Iftime, dar şi de Adrian Veştea, validat secretar general. „Vom
comunica corect cu românii toate angajamentele PNL pentru alegerile parlamentare. Vor fi lucruri pe care, dacă românii ne vor acorda creditul lor, le vom respecta. Nu vom face niciun fel de angajament care nu are acoperire” a promis Bolojan, în perspectiva alegerilor parlamentare.
Comunicarea politică PSD, preluată de Victor Negrescu
Conducerea PSD a decis ca de comunicarea politică a partidului să se ocupe, până la alegerile parlamentare, Victor Negrescu, a anunţat premierul Marcel Ciolacu, care şi-a depus duminică seara demisia din funcţia de preşedinte al partidului. „Am avut un Consiliu Politic Naţional, împreună cu colegii mei am aprobat un calendar de desfăşurare, mai ales pentru această perioadă până la alegerile generale, şi s-a hotărât în unanimitate, în acest moment, din punct de vedere politic, o să comunice domnul vicepreşedinte al partidului, vicepreşedinte al Parlamentului European, Victor Negrescu, împreună cu colegii mei”, a declarat Ciolacu, la sediul central al PSD, conform Agerpres. El a adăugat că va putea fi găsit la Guvern, unde îşi va exercita în continuare mandatul de prim-ministru.
Proiecția internațională
„Georgescu a uimit România şi aliaţii” este titlul cu care BBC relatează victoria lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidenţiale din România. Un candidat independent cu un trecut naţionalist a uimit România şi a alarmat aliaţii săi, clasându-se pe primul loc în turul iniţial al alegerilor prezidenţiale de duminică. BBC precizează că un factor-cheie al victoriei sale de duminică a fost utilizarea abilă a reţelelor de socializare, în special TikTok, unde are peste 330.000 de urmăritori – faţă de 30.000 în urmă cu două săptămâni – şi peste 4 milioane de aprecieri, iar acest lucru s-a tradus în peste două milioane de voturi în aceste alegeri.
Victoria lui Călin Georgescu trage un semnal de alarmă, în condiţiile în care România era considerată în ultimii ani drept unul dintre cei mai de încredere membri ai UE din Europa Centrală şi de Est în ceea ce priveşte statul de drept şi securitatea, fiind o importantă bază NATO la Marea Neagră, scrie Politico.
Candidata USR, Elena Lasconi, care a intrat în al doilea tur al alegerilor prezidențiale, a făcut un apel la români să voteze împotriva independentului Călin Georgescu, clasat pe primul loc, spunând că democrația este în pericol. „Trebuie să ne unim pentru a ne apăra libertatea. Trebuie să ne unim pentru democrație. Trebuie să arătăm că suntem mai puternici decât ce se visează la Moscova”, a spus ea. „Pentru toți cei care cred într-o Românie demnă, acest rezultat este al vostru. Promit că voi da totul pentru a mă ridica la așteptările tuturor românilor. Pentru cei care au votat cu un alt candidat, vă promit că voi fi președintele tuturor cetățenilor. Dragi români, vă auzim și vă vedem”, a spus Lasconi. „Vreau să construim o Românie în care poți trăi din munca ta, în care ești respectat pentru munca ta, în care statul muncește pentru tine, nu tu pentru el. Ne-am săturat să fim disprețuiți de către cei care ar trebui să ne apere”, a continuat ea. „Garantez tuturor forțelor democratice că vom lăsa orgoliile la garderobă și vom face propuneri concrete pentru a ne uni în fața acestui pericol. Frustrarea și revolta noastră nu trebuie să devină o vulnerabilitate exploatată de Rusia. Haideți să transformăm furia noastră în speranță”, a mai spus Lasconi.
Candidatul independent Călin Georgescu a afirmat, luni, că nu este extremist, aşa cum este „acuzat”, ci este doar „un român care îşi iubeşte ţara”. Acesta i s-a adresat și Elenei Lasconi, căreia i-a spus că nu are de ce să se bucure că a intrat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. „Doamna Lasconi, voi fi foarte direct cu dumneavoastră și cu restul partidelor. Nu aveți de ce să vă bucurați. Poporul nu este fericit de ceea ce politicienii au făcut în acești ani. Inclusiv dumneavoastră ați fost, și sunteți parte din acest proiect politic care ne-a adus starea actuală, dezastruoasă. De ce vă bucurați că ați intrat în turul 2? Transmiteți bucuria electoratului de partid? Dumneavoastră ar fi trebuit să candidați pentru poporul acesta, nu doar pentru electoratul de partid, sau împotriva mea. Dragii mei, cu toții avem o misiune măreață, nobilă, vom face istorie, cum am spus, și nu politică. Vine un an extrem de dificil, adevăratul cutremur urmează, și va fi unul economic, în mod special” a spus Călin Georgescu într-un material video. „Nu sunt extremist, nu sunt fascist, sunt un român care-și iubește țara”, a adăugat acesta.
Iohannis nu a primit informări cu privire la ingerinţe externe în procesul electoral
„Preşedintele României nu a primit informări din partea instituţiilor statului cu privire la existenţa unor riscuri de influenţare a alegerilor prezidenţiale sau cu privire la ingerinţe externe în procesul electoral şi nici referitor la un mod de promovare a candidatului menţionat în solicitarea dumneavoastră pe anumite reţele de socializare, care să ridice suspiciuni”, arată Administraţia Prezidenţială, potrivit Agerpres, cu privire la candidatul independent Călin Georgescu.
Duminică, românii sunt chemați pentru un nou scrutin care va decide următoarea componentă a Parlamentului, forul unde sunt adoptate legi, hotărâri și moțiuni. 31 de partide și alianțe la Senat, 50 de partide la Camera Deputaților, precum și alte 19 organizații ale minorităților naționale se află pe buletinele de vot pe care românii le vor primi pe 1 decembrie.
Referendum București 2024, rezultate finale
Duminică, bucureștenii au fost chemați la vot și pentru referendumul iniţiat de primarul general, Nicușor Dan, în Capitală. Conform AEP, au participat 731.990 de cetăţeni, adică 40,96% din numărul celor înscriși în listele electorale. Referendumul a atins pragul de prezenţă de 30% pentru a fi validat în jurul orei 17.00. Rezultatele finale ale referendumului din București arată că peste 60% dintre cei care au votat au răspuns „Da” la primele două întrebări, cele referitoare la emiterea autorizaţiilor de construcţie și la aprobarea
bugetelor. La întrebarea referitoare la finanţarea unui program de combatere a consumului de droguri în școli, peste 84% dintre participanţi au răspuns „Da”.
