Conform sursei citate, cele mai multe depăşiri ale pragurilor ”rău”, ”foarte rău” şi ”extrem de rău” s-au înregistrat în municipiul Bucureşti şi în judeţul Ilfov, însă valori îngrijorătoare ale nivelurilor admise s-au produs şi în câteva mari oraşe, cum ar fi Craiova, Braşov sau Cluj-Napoca. ”Observând aceste riscuri pe care le reprezintă artificiile, în toată lumea se caută alternative sustenabile care să ne facă să ne bucurăm în continuare de magia sărbătorilor, cum ar fi dispozitivele şi aranjamentele luminoase LED, spectacolele cu drone de agrement, jocurile şi proiecţiile de lumini sau tuburile cu confetti biodegradabile. Este timpul să păşim şi noi, ca ţară, într-o nouă eră bazată pe respect şi incluziune, iar eu, împreună cu echipa de la minister, analizăm constant variantele cele mai durabile pe care să le putem implementa spre beneficiul
tuturor”, a declarat Ionuţ Banciu.
Cei mai mari poluanţi pe care îi degajă artificiile sunt pulberile în suspensie, cu indicatorii PM10 şi PM2.5, dar şi particule ultrafine – sub 0,3 microni în diametru sau compuşi organici volatili. Pe lângă înrăutăţirea calităţii aerului, aceşti compuşi poluează şi fonic şi, în unele cazuri, emană mirosuri pestilenţiale sau produc deşeuri pirotehnice. De asemenea, particulele rezultate din explozia artificiilor pot fi dăunătoare dacă pătrund în sol sau apă, a menţionat sursa citată.
Noaptea dintre ani a poluat România
Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) a constatat, în noaptea de Revelion, prin RNMCA - Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului, o depăşire semnificativă a limitelor la care calitatea aerului poate reprezenta un pericol pentru sănătatea umană, creşterile bruşte ale nivelurilor indicatorilor fiind cauzate de jocurile pirotehnice, se arată într-un comunicat transmis de secretarul de stat în MMAP, Ionuţ Banciu.
