5.385.090 lei a fost valoarea totală a sumelor plătite în primele 6 luni din an de către AJPIS Ilfov pentru 274 de beneficiari de indemnizație de sprijin pentru plasament, pentru 58 de tineri care ies din sistemul de protecție, pentru 384 de beneficiari ai indemnizației de plasament normală (600 lei/lunar) și pentru 60 de copii cu handicap – alocație de plasament în cuantum lunar de 900 lei.
În ceea ce privesc indemnizațiile pentru creștere copil s-au plătit pentru 5.937 beneficiari (opțiunea 1, până la 1 an) – 121.893.431 lei, pentru opțiunea 2 (până la 2 ani) – pentru 5.687 beneficiari – 131.662.305 lei, pentru 4.418 beneficiari cu venit 85% ICC mai mic sau egal cu 8.500 lei – 101.884.150 lei, pentru 443 beneficiari cu venit ICC egal cu 8.500 lei – 21.985.700 lei, pentru 780 de beneficiari fără venit – (primesc lunar 1.651 lei) – 7,1 milioane de lei, ca supliment aferent opțiunii II – 46 beneficiari, respectiv 642.499 lei, indemnizație copil cu handicap (venit 85% ICC mai mic sau egal cu 8.500 lei) – 57 beneficiari și plăți de 1.264.309 lei, pentru 6 beneficiari de indemnizație copil cu handicap (cu venit ICC egal cu 8.500 lei) – 291.741 lei, pentru 8 beneficiari de indemnizație copil cu handicap (fără venit) – 68.255 lei și un supliment aferent indemnizației de handicap – 2.659 lei (în primele 6 luni din an).
Totalul drepturilor plătite pentru creștere copil cu handicap (art. 31 și art. 32 OUG 111, titlul 57 (rd.35-42) a fost de aproape 1,2 milioane de lei.
S-au mai plătit, de asemenea, o serie de beneficii de asistență socială, precum indemnizații lunare pe perioada concediului de acomodare în vederea adopției sau indemnizații de susținere și stimulare a adopției, dar și un total de 43.515 lei pentru sprijin la plata energiei termice și a gazelor naturale (și supliment). Valoarea indemnizațiilor lunare plătite în perioada ianuarie-iunie 2024 pentru hrană bolnavi HIV/SIDA, conform HG 117/2003, a fost, pentru cei 390 de beneficiari din Ilfov – 10 copii și 380 adulți, de 2,5 milioane de lei.
Venitul minim garantat a fost plătit într-un cuantum total de 3.583.345 lei, pentru 2.291 beneficiari, iar 21 de refugiați au primit ajutor în valoare de 72.148 lei, iar totalul ajutoarelor de urgență plătite în primul semestru din an (inundații, accidentul de la Colectiv și alte ajutoare acordate pentru cetățeni din Fâșia Gaza – cazare și hrană, accidentul de la Crevedia) – a fost de 128.219 lei.
8.000 de beneficiari de indemnizație handicap grav
Totalul plăților reprezentând indemnizații handicap grav (art.58, alin. 4, lit. a, pct. 1 din Legea 448/2006 – 350 lei) – pentru aproape 8.000 de beneficiari – a fost de 20,9 milioane de lei, iar al celor reprezentând handicap accentuat (265 lei/beneficiar/lunar) – a fost de 12,4 milioane de lei, pentru 6.152 beneficiari ilfoveni. 15.056 adulți și 1.607 copii au primit plăți (total 17.832.443 lei) reprezentând bugete complementare pentru handicap grav, accentuat, mediu, iar 358 de persoane au primit indemnizații de însoțitor pentru handicap vizual grav – suma totală plătită fiind de 4,5 milioane lei.
Pentru 148 de persoane bolnave de TBC (24 copii) s-au plătit prestații în valoare de 851.037 lei.
Totalul sumelor plătite beneficiarilor de măsuri de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, suplimente pentru lemne, cărbuni, combustibil petrolier a fost de 145.176 lei, iar ca subvenții pentru fundații (66 beneficiari) s-au plătit 330 mii lei.
Servicii și prestații sociale pentru vârstnici
Strategia de asistenţă socială în favoarea persoanelor vârstnice reprezintă o prioritate şi se fundamentează atât pe evaluarea situaţiei prezente şi a potenţialelor riscuri la care este predispusă persoana vârstnică, cât şi pe principiile enunţate de Naţiunile Unite: independenţă, participare, îngrijire, implinire personală și demnitate. Persoanele vârstnice au dreptul la asistenţă socială în raport cu situaţia socio-medicală şi cu resursele economice de care dispun, iar asistenţa socială pentru acestea se realizează prin servicii şi prestaţii sociale!
Potrivit prevederilor legale, îngrijirea persoanelor vârstnice în cămine reprezintă o măsură de asistenţă socială ceea ce înseamnă că această activitate se poate desfășura sub forma serviciilor sociale şi poate fi dispusă cu titlu de excepţie pentru persoanele vârstnice care se găsesc în una dintre situaţiile:
- nu au familie sau nu se află în întreţinerea unei sau unor persoane obligate la aceasta, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare;
- nu au locuinţă şi nici posibilitatea de a-şi asigura condiţiile de locuit pe baza resurselor proprii;
- nu realizează venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea îngrijirii necesare;
- nu se pot gospodări singure sau necesită îngrijire specializată;
- se află în imposibilitatea de a-şi asigura nevoile sociomedicale, datorită bolii ori stării fizice sau psihice.
Pentru evitarea oricărei forme de abuz asupra persoanelor vârstnice, admiterea acestora în cămine trebuie să se realizeze după evaluarea nevoilor medicale, sociomedicale, psihoafective, stabilite în baza Grilei naţionale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice.
Aceasta presupune încadrarea în grad de dependenţă și acordarea serviciilor sociale corespunzatoare îngrijirii persoanei vârstnice, cu respectarea criteriilor de prioritate: necesită îngrijire medicală permanentă deosebită care nu poate fi asigurată la domiciliu; nu se poate gospodări singură; este lipsită de susţinători legali sau aceştia nu pot să îşi îndeplinească obligaţiile datorită stării de sănătate sau situaţiei economice şi a sarcinilor familiale; nu are locuinţă şi nu realizează venituri proprii.
Potrivit prevederilor Legii 17/2000, privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, un cămin trebuie:
- să asigure persoanelor vârstnice îngrijite maximum posibil de autonomie şi siguranţă;
- să ofere condiţii de îngrijire care să respecte identitatea, integritatea şi demnitatea persoanei vârstnice;
- să permită menţinerea sau ameliorarea capacităţilor fizice şi intelectuale ale persoanelor vârstnice;
- să stimuleze participarea persoanelor vârstnice la viaţa socială;
- să faciliteze şi să încurajeze legăturile interumane, inclusiv cu familiile persoanelor vârstnice;
- să asigure supravegherea şi îngrijirea medicală necesară, potrivit reglementărilor privind asigurările sociale de sănătate;
- să prevină şi să trateze consecinţele legate de procesul de îmbătrânire.
Îngrijirea persoanelor vârstnice trebuie să se realizeze în cămine licențiate în condițiile legii, fiind astfel atestată îndeplinirea de către furnizorii publici și privați a standardelor minime de calitate (Ordinul 29/2019 pentru aprobarea standardelor minime de calitate pentru acreditarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice, persoanelor fără adăpost, tinerilor care au părăsit sistemul de protecţie a copilului şi altor categorii de persoane adulte aflate în dificultate, precum şi a serviciilor acordate în comunitate, serviciilor acordate în sistem integrat şi cantinele sociale), ce prevăd un set de criterii referitoare la: accesarea, evaluarea și planificarea serviciilor, activitățile necesare îngrijirii personale, asistenței medicale, recuperării, socializării și integrării/reintegrării, condițiile de viață, drepturile beneficiarilor, management și resurse umane.
