Viitorul României depinde de un peisaj politic fragmentat şi negocieri tensionate
Pe 1 decembrie 2024, de Ziua Națională a României, cetățenii s-au prezentat la urne pentru a
decide componența viitorului parlament al țării. Rezultatele oficiale confirmă un peisaj politic
diversificat, cu șapte partide care au reușit să treacă pragul electoral. În contextul unui sistem
politic unde parlamentul joacă un rol crucial în adoptarea legilor, numirea guvernelor și
menținerea echilibrului instituțional, alegerile din acest an oferă o imagine ambiguă a
preferințelor politice din societatea românească, iar turul 2 al alegerilor prezidențiale va adăuga
o dimensiune importantă în stabilirea direcției politice a țării.
Conform datelor finale centralizate, Partidul Social Democrat (PSD) a obținut cel mai mare procent de voturi, atât la Camera Deputaților, cât și la Senat. Cu un scor de 21,96% la Cameră și 22,30% la Senat, PSD rămâne principalul actor politic, în ciuda scăderii procentuale comparativ cu ciclurile electorale anterioare. Această poziționare îi oferă formațiunii conduse de Marcel Ciolacu cea mai mare pondere de mandate parlamentare: 86 la Camera Deputaților și 36 la Senat. Pe locul al doilea se situează Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), un partid suveranist și eurosceptic, care a obținut 18,01% la Camera Deputaților și 18,30% la Senat. AUR câștigă astfel 64 de mandate în Cam ră și 28 la Senat,
consolidându-și statutul de principală voce a opoziției. Partidul Național Liberal (PNL) ocupă poziția a treia, cu 13,20% la Camera Deputaților și 14,28% la Senat, obținând 49 de mandate la Cameră și 22 la Senat. Acest rezultat marchează o pierdere semnificativă pentru PNL, reflectând dificultățile cu care s-a confruntat în timpul guvernării anterioare și impactul negativ al disensiunilor interne. Uniunea Salvați România (USR), cu 12,40% la Camera Deputaților și 12,26% la Senat, a obținut 40 de mandate la Cameră și 19 la Senat. Deși scorul USR este departe de a fi spectaculos, acesta asigură partidului o influență importantă
în viitoarele negocieri politice. Surprizele scrutinului sunt două partide nou intrate în Parlament: Partidul S.O.S. România (7,36% la Cameră și 7,76% la Senat) și Partidul Oamenilor Tineri (6,46% la Cameră și 6,39% la Senat). UDMR rămâne constantă în preferințele electoratului maghiar, cu un rezultat de 6,34% la Cameră și 6,38% la Senat, menținându-și reprezentarea tradițională în Parlament. Distribuția mandatelor evidențiază dificultățile majore în formarea unei coaliții guvernamentale stabile. În total, Parlamentul va fi compus din 331 de deputați și 136 de senatori. Majoritatea absolută necesară pentru adoptarea legilor
este de 234 de voturi, iar în Camera Deputaților, 166 de voturi sunt suficiente pentru a controla deciziile legislative. PSD, în ciuda scorului său electoral, nu poate guverna singur și are nevoie de parteneri. O potențială coaliție între PSD, PNL și UDMR, sprijinită de grupul minorităților naționale, ar putea asigura o majoritate confortabilă în ambele camere. Totuși, negocierile sunt complicate de tensiunile dintre PNL și PSD, precum și de poziționarea strategică a USR, care a declarat deschis că ar susține un guvern de uniune națională, dar cu condiții stricte. Pe de altă parte, partidele suveraniste (AUR, S.O.S., POT) ar putea coagula o opoziție semnificativă, având împreună 162 de mandate. Deși nu au capacitatea de a forma o majoritate, ele vor reprezenta o forță de blocaj și de contestare a inițiativelor legislative propuse de o coaliție pro-europeană.
Mesaje post-alegeri, între pragmatism și ideologie
După validarea rezultatelor, discuțiile pentru formarea guvernului au fost dominate de apeluri la responsabilitate și stabilitate. Marcel Ciolacu, liderul PSD, a reiterat că partidul său este deschis dialogului cu toate formațiunile democratice pentru a construi o guvernare solidă. Totodată, el a subliniat că România trebuie să continue drumul pro-european și să rămână ferm ancorată în valorile NATO.
Ilie Bolojan, liderul interimar al PNL, a anunțat susținerea pentru o coaliție de guvernare largă, incluzând PSD, UDMR, USR și minoritățile naționale. În același timp, PNL și-a declarat sprijinul pentru Elena Lasconi, candidata USR, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, subliniind susținerea sa față de valorile democratice și pro-europene. Elena Lasconi, candidata USR la președinție, a pledat pentru un guvern de uniune națională, subliniind necesitatea unei colaborări transpartinice în fața provocărilor geopolitice și economice actuale. Lasconi a atras atenția asupra pericolului reprezentat de influența Rusiei în regiune, făcând apel la unitate și solidaritate. Pe de altă parte, Alianța pentru Unirea Românilor, prin liderii săi, a criticat vehement ideea unei coaliții între partidele „tradiționale” și a promis să lupte împotriva „compromisurilor” făcute în detrimentul suveranității naționale.
Perspective și riscuri pentru viitorul politic al României
Alegerile parlamentare din 2024 marchează un punct de cotitură în politica românească, potrivit analiștilor politici, care semnalează că într-un context internațional marcat de incertitudine, cu un conflict armat prelungit în Ucraina și cu provocări economice globale, România are nevoie de o guvernare stabilă și de o viziune clară pentru viitor.
Prezența crescută a partidelor suveraniste în Parlament poate conduce la tensiuni suplimentare în relația României cu partenerii săi internaționali.
În timp ce PSD și PNL par dispuse să negocieze pentru formarea unei coaliții largi, USR va juca un rol cheie în determinarea echilibrului de putere. UDMR, de asemenea, își va folosi influența tradițională pentru a asigura interesele comunității maghiare, în timp ce grupul minorităților naționale poate oferi sprijin crucial în negocierile finale. Specialiștii semnalează că pe termen lung, rezultatele acestor alegeri vor influența nu doar direcția legislativă a României, ci și poziționarea sa pe scena internațională, astfel că rămâne de văzut dacă liderii politici vor putea depăși diferențele ideologice și personale pentru a construi o guvernare eficientă și stabilă sau dacă România va intra într-o nouă perioadă de instabilitate și fragmentare politică.
”Mulțumesc din suflet ilfovenilor pentru votul acordat Partidului Naţional Liberal şi echipei
conduse de președintele Hubert Thuma. Vă mulțumesc din suflet pentru încrederea pe care mi-ați
acordat-o, realegându-mă senator PNL de Ilfov. Este o onoare și o responsabilitate imensă să vă
reprezint în continuare în Parlament. Încrederea dumneavoastră mă motivează să fac şi mai mult
decât am reuşit până acum. Voi continua să apăr cauza bolnavilor din România, a copiilor noştri
care să crească sănătos emoţional şi fizic, a familiilor şi, în general, a tuturor celor aflaţi în
dificultate. Îi mulțumesc lui Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov, și colegilor
liberali din Ilfov pentru munca lor extraordinară și pentru rezultatele obținute împreună. Privesc
cu optimism înainte. Sunt convinsă că România va rămâne pe drumul euroatlantic. Partidul
Național Liberal a auzit mesajul românilor şi îşi asumă să se reformeze pentru a răspunde
aşteptărilor legitime ale oamenilor. Ca întotdeauna, pornesc cu gândul că vreau să fiu parte a
soluţiei, vreau să ajut”, a transmis senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc.
”Vă mulțumesc pentru fiecare vot! PNL a câștigat alegerile parlamentare în Ilfov. Nu vă promit
nimic. Vă garantez că vom trata cu seriozitate încrederea pe care ne-ați acordat-o și că
parlamentarii noștri vor munci pentru dumneavoastră. Vă vor apăra interesele și vor face legi
bune pentru țară. Am demonstrat încă o dată că echipa PNL Ilfov este o echipă puternică și unită.
Le mulțumesc enorm tuturor colegilor mei, primarilor liberali! Au muncit mult, iar rezultatul
vorbește de la sine. Continuăm împreună! Continuăm pe calea europeană, continuăm să muncim
pentru dezvoltarea județului nostru!”, a transmis președintele PNL Ilfov și președinte al CJI Ilfov
Hubert Thuma.
”Mulțumesc tuturor cetățenilor județului Ilfov care, la alegerile parlamentare, și-au pus
încrederea în echipa Partidului Național Liberal! Împreună cu echipa aleșilor locali liberali din
Ilfov, președintele Consiliului Județean, primarii de orașe și comune, ca parlamentar, voi susține
toate proiectele care pot genera bunăstare și dezvoltare comunităților noastre! În Parlamentul
României, precum mă cunoașteți, voi apăra cu tărie valorile liberal-conservatoare, mă voi bate
pentru libertate, identitate și demnitate națională și voi susține o Românie puternică, ancorată
deopotrivă în tradiția noastră veche și în civilizația europeană din care suntem parte! Dreapta românească, în Parlamentul României, înseamnă Partidul Național Liberal! Împreună, cetățeni si
aleși, rămânem o echipă gata să lupte pentru Familie, Comunitate, Țară!”, a transmis deputatul
PNL Daniel Gheorghe.
