După cuvântul de bun venit adresat oaspeților de director CCD Ilfov, Florin Petrescu, prof. Marius-Ovidiu Sebe, președintele Asociației Culturale Brănești a reiterat faptul că începând cu anul 2005, comunitatea brăneșteană se întâlnește cu specialiști, cercetători, oameni de cultură, reprezentanți ai administrației locale și județene, profesori, pentru a discuta despre evoluția tradițiilor și păstrarea lor.
O tradiție prin care oamenii își află identitatea
Ca de fiecare dată, nelipsită de la Ziua Cucilor, Doina Ișfănoni, cercetător etnolog la Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti”, susținător recunoscut al tradiției cucilor, a oferit o captivantă prezentare a ”Măștilor de Cuci, hrisov al experienței umane/mediatori între lumea văzută și lumea nevăzută” și modul în care dumneaei a perceput această sărbătoare, de la prima întâlnire cu cucii, în anul 1996. ”A fost o mare bucurie pentru că am găsit în această comunitate oameni care sunt mândri de această tradiție și conștienți că prin ea își află identitatea, își află personalitatea și din acest punct de vedere se înscriu într-o filiațiune de idei, istoric vorbind încă de la începutul secolului al XX-lea, când au apărut consemnări ale unor realități cultural – identitare ale marilor noștri etnologi. (…) E foarte important pentru noi, oamenii de azi, să arătăm de unde venim și cine suntem noi – cei de astăzi”, a precizat Doina Ișfănoni.
Specialistul a explicat că, de-a lungul timpului, fiecare dintre cercetători a observat devoțiunea și iubirea comunității pentru practicarea acestui obicei. Mai mult decât semnificațiile obiceiului și importanța sa simbolică, în momentul de tranziție dintre iarnă și primăvară, practicarea acestuia a înrădăcinat în familie un tip de comportament cultural care a protejat obiceiul de la dispariție. După 1989, această grijă la nivel familial a ieșit în evidență cu putere și vitalitate, iar străzile din Brănești au fost animate de figuri mitologice care păreau să pășească printre oameni, purtând cu ele o atmosferă de purificare a comunității. Aceste semnificații există și în alte culturi, cum ar fi cea elenă sau bulgară, care au marcat trecerea între anotimpuri prin manifestări comportamentale speciale, în care simbolul central este păsărea. Se crede că păsările sunt primele care aduc universul la viață. Iar masca cucilor nu e un obiect decorativ, ci o entitate comunicațională care pune în valoare mentalitatea și credința unor oameni.
Cercetătorul a mai evidențiat că la Brănești, când vine vorba despre Cuci, școala devine un pilon esențial în menținerea și promovarea acestui obicei tradițional. Desigur, în programa școlară nu se găsește o lecție despre cuci și nici nu este menționat explicit acest aspect al culturii locale, însă impactul școlii în perpetuarea acestui obicei este crucial.
La simpozion au luat parte și reprezentanții Uniunii Elene din România care au prezentat costume tradiționale grecești, evidențiind elemente și semnificații similare celor întâlnite în Brănești. Aceștia au subliniat similitudini dintre sărbătorile pline de mister și importanța dorinței oamenilor de a identifica și defini simboluri care, de-a lungul timpului, au avut misiunea de a alunga spiritele malefice și de a deschide calea pentru venirea primăverii.
Dr. Anamaria Stănescu, din cadrul Direcției Patrimoniu Imaterial și Cultură Tradițională a Institutului Național al Patrimoniului a propus asistenței o prezentare cu titlul ”Practici enologice de cercetare și promovare a Zilei Cucilor”. Specialista a precizat că în cadrul institutului pe care îl reprezintă, începând cu anul 2009, în cadrul proiectelor de cercetare aplicată, s-a analizat obiceiul cucilor din perspectivă etnologică, folosind un chestionar și o fișă tip pentru meșteșugari. Prin intermediul acestor instrumente, în anul 2012, a fost realizată o fișă tehnică de obicei, care a facilitat introducerea obiceiului tradițional al cucilor în inventarul elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial din România. Utilizând fișa tip pentru meșteșugari, s-a reușit includerea obiceiului în repertoriul meșterilor și practicilor tradiționale, creatori de chipuri tradiționale.
George Grigore, șeful Biroului de Cultură al CJCPCT Ilfov, a spus că încă din primul an de activitate la Centrul Cultural Ilfov, a fost încântat să descopere o manifestare ce i-a stârnit interesul personal, apreciind modul în care o comunitate din apropierea capitalei reînvie un obicei străvechi. George Grigore a fost profund impresionat de implicarea numeroșilor copii care au adoptat acest obicei alături de reprezentanții locali și a remarcat eforturile acestora de a-și confecționa propriile costume și de a participa activ la eveniment. Observând această renaștere a tradiției, Grigore a reflectat asupra semnificației ei în contextul social și cultural post-comunist, subliniind că deși aceste tradiții pot să nu fie în concordanță directă cu religia sau cu obiceiurile contemporane, ele își găsesc totuși locul în comunitate și sunt adoptate cu bucurie de către oameni, indiferent de nivelul lor de educație.
Nu în ultimul rând, Florin Stoiciu, președintele Asociației Culturale Bulgare Sedeanka, a vorbit despre comunitatea bulgară și impactul acesteia asupra comunității din Brănești, expunând o scurtă sinteză. Alexandru Rădună a prezentat fotografii vechi cu Ziua Cucilor, culese de la localnici, iar Elena Bonciu și Raluca Pistrui, de la grădinița ”Rița Gărgărița”, au prezentat exemple de activități educative despre tradiția cucilor, desfășurate cu cei mici. De la Silistra, au fost prezenți jurnalistul Iordan Gheorghiev și etnologul bulgar Iordan Kasabov. Acesta din urmă a punctat semnificații și simboluri comune la Cucii din Brănești și Kukerii din Bulgaria.
