Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2023 drept Anul omagial al pastorației persoanelor vârstnice și Anul comemorativ al imnografilor și cântăreților bisericești în Patriarhia Română. Proclamarea solemnă a avut loc în prima zi din an, la Catedrala Patriarhală, după Sfânta Liturghie și slujba de Te Deum, sub coordonarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României.
Actul de proclamare a fost citit de către Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-Vicar Patriarhal, secretarul Sfântului Sinod. Potrivit Basilica.ro, documentul atestă faptul că Sfântul Sinod a aprobat atât această proclamare, cât și un program – cadru pentru activitățile teologic-educaționale, culturale și mediatice din Patriarhia Română. După citirea actului, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, a explicat, pe scurt, semnificația teologică, spirituală și misionară a acestui an. Cuvântarea rostită de Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române, cu acest prilej, s-a intitulat „Prețuirea și ajutorarea vârstnicilor sunt expresii ale maturității spirituale și sociale în viața comunității”.
„Grija pentru bătrâni, pentru copii și pentru săraci arată gradul de civilizație și profunzimea trăirii creștine a unui popor. Din acest punct de vedere, ne preocupă, în mod deosebit, starea de abandon social și dezinteresul față de bătrâni (părinți și bunici), pe care le constatăm, adesea, în societatea de astăzi. Comunitatea umană tradițională s-a preocupat dintotdeauna de persoanele vârstnice, considerându-le pe acestea nu o povară, ci un izvor de binecuvântare și înțelepciune, dar și de iubire milostivă, prin participarea lor la educația copiilor și a tinerilor”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în cuvântarea sa.
Preafericirea a a amintit și de faptul că Sfânta Scriptură ne vorbește despre respectul pe care comunitatea evreiască îl arată bătrânilor. Patriarhul a ținut însă, să sublinieze faptul că „din nefericire, astăzi, sunt foarte mulți bătrâni care trăiesc în multă însingurare, în izolare de comunitate, simțindu-se cumva inutili acesteia sau, mai mult, traumatizați de propria îmbătrânire, ajung chiar la deznădejde. De aceea, Biserica este chemată să gândească noi forme și metode pastorale actuale, apropiindu-se mai mult de nevoile și așteptările bătrânilor. Concomitent, trebuie lucrat și la creșterea și educarea tinerilor spre a nu marginaliza persoanele vârstnice, a nu le abandona și izola în centre de asistență socială, deoarece tinerii și persoanele în vârstă au nevoie unii de ceilalți. Mai precis, bătrânii au nevoie de o mângâiere și de un cuvânt de încurajare, iar tinerii au nevoie de înțelepciunea, răbdarea și puterea de rugăciune a bătrânilor. Vârstnicii, prin maturitatea lor duhovnicească, pot ajuta mult la păstrarea valorilor creștine în cultura noastră, pentru armonia societății și a familiei. Prin urmare, Biserica va ajuta persoanele vârstnice să depășească lipsa de încredere, tristețea și izolarea, care le împiedică să participe activ și cu speranță la viața comunității. Desigur, pe lângă pastorația bătrânilor, Biserica Ortodoxă Română face deja eforturi importante pentru ajutorarea vârstnicilor, prin diverse centre sociale, acțiuni și programe filantropice”, a mai spus Patriarhul României. Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a amintit astfel că, în prezent, la nivelul Patriarhiei Române funcționează 21 de centre de zi, 54 de așezăminte rezidențiale și 52 de servicii de îngrijire la domiciliu, toate destinate persoanelor vârstnice.
Icoana Sfântului Simeon și a Sfintei Prorocițe Ana este icoana acestui an
Potrivit Preafericitului Părinte Patriarh, Anul comemorativ al imnografilor și cântăreților bisericești devine un prilej de comemorare a celor ce s-au ostenit prin munca lor, inspirați de Dumnezeu, să compună cântări bisericești și să le interpreteze, spre înaintarea noastră în cunoașterea lui Dumnezeu.
„Dacă anul 2022 a fost consacrat rugăciunii și isihasmului, ca lucrare duhovnicească de propovăduire a rugăciunii neîncetate a minții și a inimii, anul acesta, 2023, privim rugăciunea, însoțită sau susținută de cântarea bisericească, psalmodierea însăși devenind rugăciune comunitară. Aceasta își are obârșia în Psalmii Vechiului Testament, așa cum afirmă și Sfântul Andrei Criteanul, unul dintre marii imnografi ai Bisericii, zicând: „David, oarecând, a însemnat cântarea, scriind-o ca într-o icoană” . Cântările cuprinse în cărțile de cult ale Bisericii noastre sunt creații ale unor imnografi inspirați de Duhul Sfânt și ne ajută în înţelegerea textului scripturistic, ca parte a Sfintei Tradiții. Textele imnurilor care se cântă în slujbele Bisericii Ortodoxe aprofundează și explică bogăția teologică a Cuvântului lui Dumnezeu. Muzica bisericească este Evanghelia cântată. În acest sens, Părintele Dumitru Stăniloae spunea despre limbajul imnografic că: „Dumnezeu este atât de mare, că singură poezia poate încerca să-L exprime”. Profunzimea teologică și spirituală a textelor liturgice este dată de adăparea lor permanentă din Sfintele Scripturi și din scrierile Sfinților Părinți ai Bisericii care au meditat îndelung și profund la Cuvântul lui Dumnezeu. Teologia exprimată în imnografia bisericească este una dintre cele mai bogate în sensuri și, în același timp, lămuritoare pentru credincioșii Bisericii noastre, de aceea trebuie valorificată mai mult în predicile și catehezele din zilele noastre. Imnografi precum Sfântul Roman Melodul, Sfântul Ioan Damaschinul, Sfântul Andrei Criteanul, Sfântul Cosma de Maiuma, Teofan Mărturisitorul și Iosif Imnograful, Casiana și alții sunt alcătuitori de cântări bisericești de o mare frumusețe, din punctul de vedere al formei, dar și de o mare profunzime teologică”, a adăugat Preafericirea Sa. De asemenea, Părintele Patriarh a amintit că imnurile liturgice au fost cântate pe teritoriul țării noastre încă de la începuturile creștinismului, iar arta sau meșteșugul cântării au fost predate de către mari dascăli și compozitori atât în școlile domnești, precum școala ”Sf. Sava” de la București, sau în școli mănăstirești, așa cum a fost școala de la Mănăstirea Putna. Cu acest prilej, Patriarhul României a prezentat și icoana anului 2023 care-i întruchipează pe Sfântul și Dreptul Simeon și Sfânta Prorociță Ana, „două personaje din Vechiul Testament care s-au învrednicit să trăiască peste o sută de ani și să-L vadă pe Pruncul Iisus”, a spus Părintele Patriarh. La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel le-a mulțumit, „pentru frumoasa conslujire”, Episcopilor vicari Varlaam Ploieșteanul și Timotei Prahoveanul, precum și întregului sobor care a slujit pe 1 ianuarie la Catedrala Patriarhală, împreună cu arhim. Teofil Anăstăsoaie, reprezentantul Patriarhiei Române în Țara Sfântă.
